Marea Britanie a produs o cantitate record de energie eoliană în 2022

Fermele eoliene din Marea Britanie au contribuit anul trecut cu un nivel record (26,8%) la generarea de electricitate în ţară, deşi centralele alimentate cu gaze au rămas cea mai mare sursă de energie, arată datele publicate vineri de compania National Grid, transmite Reuters.

Regatul Unit are ca obiectiv până în 2050 ajungerea la emisii nete zero, ceea ce va necesita ample investiţii în generarea de electricitate din surse regenerabile.

Ponderea energiei eoliene în mixul de electricitate al Marii Britanii a crescut anul trecut, de la un nivel de 21,8% în 2021, în condiţiile în care sunt operaţionale mai multe proiecte eoliene.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Cea mai mare fermă eoliană offshore din lume, Hornsea 2, de la Marea Nordului, a devenit complet operaţională în august 2022. Unitatea poate genera suficientă electricitate pentru a alimenta aproximativ 1.4 milioane de locuinţe, scrie Agerpres.

În 2022, centralele alimentate cu gaze din Regatul Unit au produs 38,5% din electricitate, în creştere faţă de 37,8% în 2021, în condiţiile în care ţara a importat mai puţină electricitate, importurile reprezentând 5,5% din total, faţă de 10,3% în 2021.

Energia eoliană va fi un factor critic al modului în care Europa gestionează criza energiei, care a costat deja peste 1.000 miliarde de dolari. Viteza mai mare a vântului va atenua necesitatea de a arde o cantitate mai mare de gaze, după ce Rusia a redus livrările către Europa.

#energie eoliana #electricitate #record #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.