Inflaţia din zona euro a înregistrat o scădere peste aşteptări în decembrie

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a înregistrat o scădere peste aşteptări în decembrie. Cu toate acestea, inflaţia de bază a crescut, sporind presiunile asupra Băncii Centrale Europene de a ţine sub control o inflaţie care este de aproape cinci ori peste ţinta sa de 2%, transmite Reuters.

Potrivit unei estimări preliminare publicate vineri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a încetinit la 9,2% în decembrie, de la 10,1% luna precedentă. Cifra anunţată de Eurostat este mai bună decât estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 9,7%.

Scăderea inflaţiei în zona euro se explică mai ales prin faptul că preţurile la energie au înregistrat un avans de 25,7% în decembrie, semnificativ mai mic decât cel de 34,9% consemnat luna precedentă. În schimb, inflaţia preţurilor la alimente a continuat să accelereze, de la 13,6% în noiembrie, la 13,8% în decembrie.

De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a continuat să crească până la 6,9%, la 6,6% în noiembrie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În rândul ţărilor din zona euro, cea mai ridicată inflaţie se înregistrează în ţările baltice, toate cu o creştere a preţurilor de peste 20%, în frunte fiind Letonia (20,7%), Lituania (20%) şi Estonia (17,5%). La polul opus, cea mai redusă creştere a preţurilor se înregistrează în Spania (5,6%).

Pentru a reduce inflaţia în zona euro, Banca Centrală Europeană a majorat în decembrie dobânda de politică monetară cu 50 de puncte de bază, la 2,5%, a patra creştere consecutivă.

În cele mai recente prognoze, BCE se aşteaptă ca rata inflaţiei în zona euro să se situeze la 8,4% în 2022, la 6,3% în 2023 şi la 3,4% în 2024.

#inflatie de baza #zona euro #BCE #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația „Agrocereale” critică răspunsul oferit de Î.S. „Calea Ferată din Moldova” (CFM), acuzând întreprinderea de lipsă de transparență, confuzii economice și „contabilitate creativă” care alimentează declinul sectorului feroviar. Organizația afirmă că, în locul unor soluții reale pentru revitalizarea transportului de marfă, CFM oferă justificări care maschează ineficiența și împing agricultura spre costuri tot mai mari.

Potrivit Asociației, CFM a refuzat să prezinte date exacte care vizează numărul de vagoane disponibile, volumele transportate în perioada septembrie–noiembrie și planul operațional pentru decembrie, invocând confidențialitatea comercială. „CFM este un monopol natural de stat, nu un operator privat. Lipsa acestor informații face imposibilă orice analiză profesionistă și distruge încrederea fermierilor și traderilor”, afirmă organizația.

Asociația denunță și modul în care CFM își justifică tariful actual de 0,72 MDL/t-km, considerat sub cost, și solicitarea de majorare până la aproximativ 0,91 MDL/t-km. „Aceasta este o eroare economică fundamentală. În industriile cu costuri fixe ridicate, doar creșterea volumelor reduce costul unitar. CFM face invers: mărește tarifele, pierde volume, apoi împarte costurile fixe la tot mai puține tone, generând artificial un cost unitar exagerat”, se arată în analiză.

Organizația susține că tariful invocat de CFM este umflat de includerea amortizării unor vagoane și locomotive vechi de 30–40 de ani, deja amortizate, precum și de ineficiența operațională – consum mare de motorină, rotație lentă a vagoanelor și parc tehnic depășit moral. „Nu poți vinde servicii lente, diesel, neelectrificate, la prețuri comparabile cu Germania, care operează cu logistică de vârf. Aici nu plătești performanța, ci ineficiența.”

Asociația avertizează că, în final, fermierii sunt cei care suportă costurile majorării tarifelor feroviare, deoarece traderii transferă automat aceste cheltuieli în scăderea prețului de achiziție la poarta fermei. În plus, dacă tarifele CFM rămân peste pragul de competitivitate, fluxurile de marfă vor migra ireversibil către transportul rutier, mult mai flexibil. „Odată pierduți clienții, CFM va rămâne cu șine goale și costuri fixe neschimbate, intrând într-un faliment operațional predictibil.”

În acest context, Asociația „Agrocereale” cere conducerii CFM să abandoneze actuala strategie și să adopte o abordare orientată spre dezvoltarea businessului: reducerea tarifelor pentru a readuce volumele pe calea ferată, eliminarea amortizării considerate fictive din structura de cost și publicarea imediată a datelor privind capacitatea de transport pentru luna decembrie.