Marile muzee pariziene au înregistrat o creştere a numărului de vizitatori în 2022

La trei ani după începutul crizei COVID-19 şi în continuare private de publicul asiatic, marile muzee pariziene au înregistrat o creştere a numărului de vizitatori în 2022.

Cu excepţia publicului asiatic, vizitatorii din străinătate, în special din Statele Unite, au revenit în marile puncte cultural-turistice din capitala Franţei, unde au fost organizate expoziţii importante (Kokoschka, Munch, Frida Kahlo), alături de publicul de proximitate, care a revenit în forţă în muzeele Parisului.

Cu 7,8 milioane de vizitatori, Luvru, cel mai mare muzeu din lume, a înregistrat „o creştere cu 170% în comparaţie cu 2021 datorită revenirii vizitatorilor din străinătate, dar cu 19% mai puţini vizitatori decât în 2019 (9,6 milioane)”, a precizat biroul de presă al muzeului parizian pentru AFP.

Turiştii din Statele Unite (18% din vizitatori în 2022 în comparaţie cu 16% în 2019) au revenit la Paris, dar publicul chinez (8% în 2019) a rămas „cvasi-absent”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Revenirea vizitatorilor străini (77% din frecventare în 2022) şi-a făcut de asemenea simţită prezenţa la Palatul Versailles, în apropiere de Paris, unul dintre spaţiile cele mai vizitate din Franţa, care totalizează 6,9 milioane de vizitatori (care au vizitat castelul şi au asistat la spectacole) în 2022, cu 16% mai puţini decât în 2019.

Muzeul Orsay şi Muzeul Orangerie-Valéry Giscard d’Estaing au fost vizitate de 4,2 milioane de persoane, în comparaţie cu 1,4 milioane în 2021 şi 4,6 milioane în 2019.

Doar Orsay totalizează 3,2 milioane de vizitatori, cu 10% mai puţin decât în 2019, an record de frecventare, cu 3,6 milioane de vizitatori. Cu puţin peste 1 milion de vizitatori, Orangerie ajunge aproape de nivelul din 2019 (-1%).

Cu peste 3 milioane de vizitatori în 2022, Centrul Pompidou, care găzduieşte în principal public parizian sau din regiunea pariziană, şi-a dublat frecventarea în comparaţie cu 2021 (1,5 milioane), revenind la „un nivel apropiat de cel din 2019”, potrivit muzeului.

Colecţiile sale permanente de artă modernă şi contemporană au înregistrat chiar mai mulţi vizitatori decât în 2019 (1,5 milioane în comparaţie cu 1,4 milioane), la care s-a adăugat un program de expoziţii, reînnoind tradiţia marilor expoziţii tematice şi pluridisciplinare care l-au singularizat.

#muzee #vizitatori #Paris #turisti #Franta #calatorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.