E vremea vacanțelor la munte! Cine sunt cei mai exportatori schiuri şi snowboarduri din UE

TOP cei mai mari exportatori schiuri şi snowboarduri din UE

Austria (cu peste o treime din exporturi: 2.029.000 perechi de schiuri şi plăci de snowboard, sau 35%);

Franţa (648.700, sau 11%);

Bulgaria (630.800, sau 11%).

Comparativ cu 2020, Austria a raportat un declin de 5%, Bulgaria un avans de 12%, iar Franţa cea mai mare creştere, de 18%.

Aproximativ 3,5 milioane perechi de schiuri şi plăci de snowboard au fost exportate în alte state membre UE, în 2021. De asemenea, UE a exportat 2,3 milioane perechi de schiuri şi plăci de snowboard în ţările din afara blocului comunitar şi a importat 0,8 milioane de produse similare din afara UE.

În privinţa exporturilor în ţările din afara spaţiului comunitar, aproximativ două cincimi din schiuri şi plăci de snowboard produse în UE au ajuns în Statele Unite (937.000, sau 41% din totalul exporturilor UE în afara blocului comunitar). SUA sunt urmate de Canada (326.100 sau 14%) şi Norvegia (288.000 sau 13%).

În 2021, Austria a fost cel mai mare importator din UE şi din ţările din afara spaţiului comunitar, fiind responsabilă pentru o treime din importuri (1.420.200 perechi de schiuri şi plăci de snowboard importate, sau 33%), urmată de Franţa (823.400, sau 19%) şi Germania (405.100, sau 9%).

În privinţa importurilor din ţările din afara spaţiului comunitar, peste două cincimi din schiuri şi plăci de snowboard au provenit din China (329.800, sau 42%), Ucraina (152.000, sau 19%) şi Rusia (69.400, sau 9%).

Guvernul condus de Vasile Tofan a obținut nota 2,9 din 10 pentru primele 100 de zile de activitate, potrivit unui raport alternativ prezentat de Mișcarea Civică „Construim Încredere”. Autorii susțin că executivul a înregistrat puține rezultate verificabile și că există un decalaj important între angajamentele asumate și măsurile realizate.

Raportul a fost prezentat de fondatoarea mișcării, Olesea Stamate, în cadrul unei conferințe de presă la IPN. Evaluarea a fost făcută prin compararea prevederilor Programului de guvernare „Economie europeană, stat eficient” și a discursului de învestire cu actele adoptate și datele disponibile public. Reprezentanții mișcării precizează că nota este o apreciere civică argumentată, nu o măsurătoare statistică.

Potrivit Olesei Stamate, din cele 13 angajamente analizate, nouă aveau termen de realizare în primele 100 de zile. Unul singur a fost considerat îndeplinit integral – adoptarea politicii fiscale pentru 2027. Totuși, autorii raportului menționează că proiectul a fost preluat de la Guvernul precedent într-o etapă avansată.

Alte trei angajamente au fost realizate parțial, iar două au fost doar inițiate. Printre acestea se numără inventarierea barierelor administrative, dereglementarea și elaborarea portofoliului proiectelor prioritare. Deși Guvernul a prezentat 19 proiecte strategice pe 29 octombrie, raportul nu identifică documente care să confirme aprobarea portofoliului promis.

Un angajament important rămas nerealizat vizează punerea în exploatare a liniei electrice Vulcănești-Chișinău până la 31 august 2026. Reprezentanții mișcării recunosc că proiectul și dificultățile întâmpinate existau înainte de mandatul actualului executiv, însă subliniază că termenul a fost asumat explicit de Guvernul Tofan.

Raportul atrage atenția și asupra evoluțiilor economice. Potrivit datelor prezentate de autori, inflația anuală a crescut de la 6,51% în iunie la 8,60% în septembrie, iar tariful la gazele naturale pentru consumatorii casnici a crescut cumulat cu aproximativ 81% în septembrie și octombrie.

Autorii susțin că eficiența compensațiilor acordate populației nu poate fi demonstrată în lipsa unor date clare despre plățile efectuate și facturile achitate de consumatori. În același timp, datoria de stat a crescut de la 142,79 miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie la 150,36 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie.

Critici sunt formulate și la adresa politicii fiscale pentru 2027. Potrivit raportului, aproximativ 84% din veniturile suplimentare estimate ar urma să provină din TVA și accize. Mișcarea cere publicarea unor simulări care să arate impactul măsurilor asupra diferitelor categorii de gospodării.

O altă problemă semnalată este reforma administrației publice locale. Reprezentanții „Construim Încredere” consideră că noua configurație teritorială a fost promovată înainte de clarificarea competențelor, resurselor financiare și impactului asupra comunităților. Aceștia cer revizuirea proiectului, o analiză de impact și consultări reale cu autoritățile locale.

Raportul mai semnalează lipsa transparenței în evaluarea activității miniștrilor și monitorizarea angajamentelor de integrare europeană. Olesea Stamate solicită Guvernului să publice planul de acțiuni, responsabilitățile fiecărui ministru, rezultatele obținute, sursele de finanțare și termenele restante.

Solicitat de IPN pentru o reacție, serviciul de presă al Guvernului nu a răspuns deocamdată. Premierul Vasile Tofan urmează să prezinte joi bilanțul primelor 100 de zile de activitate ale echipei sale.