Aleksașenko, fost guvernator adjunct al Băncii Centrale a Rusiei: Economia rusă este pe gheață, dar nu va cădea în abis

Economistul Serghei Aleksașenko, cofondatorul Fundației Boris Nemțov pentru Libertate și fost guvernator adjunct al Băncii Centrale a Federației Ruse, a explicat într-un interviu pentru cotidianul ceh „Denik N”, repercusiunile sancțiunilor occidentale asupra rușilor și europenilor, costul războiului pentru Vladimir Putin și consecințele mobilizării asupra economiei ruse.

„Realitatea este că nici Uniunea Europeană, nici Statele Unite, nici Regatul Unit, nici nimeni altcineva nu aplică sancțiuni asupra gazului rusesc . Nu există sancțiuni care să interzică furnizarea de gaz rusesc pe piața europeană. Scăderea livrărilor şi creşterea ulterioară a preţurilor la gaze pe piaţa europeană sunt consecinţe ale politicii lui Vladimir Putin . El a fost cel care în august anul trecut a comandat Gazprom să furnizeze tot mai puțin gaz Europei. Și cam atunci am văzut că prețurile gazelor au început să crească în Europa. De ce a făcut Putin asta?
Strategia Kremlinului a fost următoarea: vă vom furniza mai puțin gaz, prețurile vor crește, situația economică se va deteriora, prin urmare oamenii voștri vor trăi mai puțin bine, ceea ce va provoca instabilitate politică în țările voastre și va duce la dezintegrarea unității. Europa împotriva Rusiei. Și astăzi, vedem că această strategie că dă parțial roade.

Ca să vă faceți o idee, livrările Gazprom către piața europeană au scăzut cu 70%. Dar acesta nu este efectul vreunei sancțiuni. Gazprom și Kremlinul au fost cei care au decis că așa va fi. Pentru petrol, situația, chiar dacă este puțin mai complicată, este în esență aceeași: până în prezent, nu există nicio sancțiune care să împiedice companiile europene să cumpere petrol rusesc . Aceste sancțiuni au intrat în vigoare pe 5 decembrie“, spune economistul rus.

„Dacă te uiți la evoluția prețului petrolului, vezi că prețul acestuia a crescut foarte puternic în 2021. A trecut de la 60 de dolari în februarie 2021 la 95 de dolari în februarie 2022, iar în această perioadă nu a existat război sau sancțiuni. Astăzi, prețul pe baril este încă mai mult sau mai puțin același.

Tot ceea ce se întâmplă pe piața petrolului nu are așadar nimic de-a face cu sancțiunile, iar dacă cineva asociază nemulțumirea la benzinării sau creșterea prețurilor la pompă de sancțiuni, este din propria sa percepție, dar în niciun caz de realitate.

Este misiunea presei și a politicienilor să explice acest lucru. Desigur, există companii pentru care piața rusă a fost semnificativă din punct de vedere al veniturilor, dar deși este relativ mare (Rusia are 145 de milioane de locuitori), economia sa nu este foarte mare, iar pentru majoritatea companiilor europene, pierderea acestei piețe nu va fi prea dureroasă“, susține Aleksașenko.

Sancțiunile au lovit foarte puternic populația rusă

„Sancțiunile au lovit foarte puternic populația rusă și nu o putem ignora. În urma primului val de sancțiuni financiare, inflația din Rusia a crescut cu aproape 20% de la an la an. În primele trei săptămâni de război, între 24 februarie și jumătatea lunii martie, prețurile au crescut cu 10%. Și din moment ce salariile nu s-au schimbat în această perioadă, puterea de cumpărare a populației a scăzut cu 10%. Dacă te uiți la cifrele de la Rosstat (agenția de stat de statistică din Rusia) privind vânzările cu amănuntul, adică cantitatea de bunuri pe care oamenii le cumpără în magazine, vei vedea că, față de aceeași lună a anului trecut, diferența este intre 8 si 9%.

Putin în mod clar nu consideră acest declin și diferiții indicatori descendenți, așa cum sunt publicate de agențiile ruse, drept un eșec economic. Cred că a fost pregătit intern pentru asta. Așa cum a făcut după anexarea Crimeei, când toată lumea susținea că sancțiunile occidentale ar afecta creșterea economică, și de această dată a reacționat spunând: „Vom căuta contramăsuri..” În opinia mea, Putin nu crede încă că țara sa se scufundă într-o criză economică de necontrolat și trebuie să recunoaștem că nu greșește.

Am impresia că târăm încet economia rusă în jos, că îi pierdem controlul direcției ca și cum alunecăm necontrolat pe o petec de gheață, dar cu siguranță nu este vorba de o cădere într-un abis. Acesta este motivul pentru care deteriorarea actuală a situației – puțin mai gravă astăzi decât ieri și chiar puțin mai gravă mâine – nu îl face pe Putin să simtă un eșec. În plus, miniștrii Industriei și Economiei au învățat foarte bine să-i explice: „Da, Vladimir Vladimirovici, am identificat problema, acum vom întocmi un plan în 72 de puncte, vom implementa mijloacele financiare necesare, iar problema va se rezolvă în trei ani.”

Acest mod de a face lucrurile i se potrivește perfect lui Putin. Pentru a spune simplu, dacă Putin își va da seama vreodată că a existat un eșec economic, prima persoană pe care o sancționa va fi prim-ministrul. Dar nu se pare că acest scenariu este pe ordinea de zi“, spune fostul adjunct al guvernatorului Băncii Centrale a Rusiei.

În plus, „cei 300.000 de bărbați apți de muncă care urmează să meargă pe front reprezintă 0,5% din populația activă. Dacă 300.000 de bărbați în plus au plecat în străinătate, aceasta reprezintă cu 0,5% mai mult.

Presupunând că alte condiții au rămas aceleași, aceasta este o scădere de 1% a economiei. Unele companii au fost afectate mai mult decât altele, dar în general, deși nu avem încă statistici pe această temă, este clar că această mobilizare nu este de bun augur. Mai mult, există un preț de plătit, pentru că cei care au mers pe front, pe de o parte, nu mai produc nimic și, pe de altă parte, consumă. Atâta timp cât se află pe teritoriul Rusiei, acest cost se ridică la o sumă între 20 și 25 de miliarde de ruble pe lună [între 320 și 400 de milioane de euro]; odată ce acești bărbați intră în unitățile militare – cu condiția, desigur, ca Putin să-și țină promisiunile – această sumă se înmulțește cu patru sau cinci. Aceasta este o sumă uriașă pentru bugetul rus“, spune economistul.

Cât costă o zi de război în Rusia?

„Când a fost anunțată mobilizarea, aceasta se ridica la aproximativ 200 de miliarde de ruble [3,2 miliarde de euro] pe lună. Am luat în calcul costurile de funcționare, adică ceea ce este necesar pentru a plăti soldații, a-i hrăni, a-i transporta, tot ce ține de funcționarea normală a unei armate. Pentru a evalua presiunea actuală asupra economiei, cred că este inutil să calculăm câte rachete au fost trase și cât costă. Faptul că Rusia a lansat rachete în valoare de 500 de milioane de dolari într-o singură zi nu pune presiune asupra bugetului actual, întrucât acele rachete au fost produse în anii precedenți. Pe de altă parte, dacă cei 300.000 de oameni care au fost mobilizați s-au înscris cu toții în armată vor primi cele 195.000 de ruble [3.100 de euro] lunar promise de Putin.

Cît privește posibile despăgubiri de război pentru Ucraina, economistul spune că „cine îi va succeda lui Putin poate va accepta, dar el niciodată. Aceasta înseamnă că atâta timp cât Putin va fi la putere, atâta timp cât Rusia ocupă cel puțin o parte din Ucraina și atâta timp cât Putin nu semnează un acord de reparații, sancțiunile occidentale vor rămâne în vigoare. Rusia va fi izolată de economia occidentală dezvoltată și tinde să se apropie de Coreea de Nord . Desigur, Rusia nu se va regăsi în situația Coreei de Nord în anii următori, pentru că are rezerve de petrol, gaze sau metale pe care Coreea nu le are.

Amintiți-vă încă o dată că materiile prime rusești nu sunt încă supuse niciunei restricții.

Departe de mine, așadar, pentru moment, să pretind că economia rusă se îndreaptă spre dezastru, că va scădea cu 20 până la 30% sau chiar că se va opri din dezvoltare. Dar la nivel calitativ, riscă să evolueze spre o izolare din ce în ce mai mare“, este de părere fostul adjunct al guvernatorului Băncii Centrale a Rusie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

„S-a dorit aplicarea unei lovituri dure importatorului de banane, fiind scoase în evidență doar reţelele Linela şi Fidesco. De ce?” Bloggerul moldovean Eugeniu Luchianiuc este de părerea că Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) ar fi ascuns intenționat unele detalii importante în contextul scandalului bananelor cu pesticide depistate în câteva magazine din țară. Acesta a scris pe blogul său despre câteva lucruri stranii, în opinia sa.

„În primul rând, atunci când ANSA face aşa verificări, e obligată să ia trei probe: una o trimite la propriul laborator, a doua se duce la agentul economic, fiind pusă la dispoziţia şoferului camionului, iar a treia ar trebui să rămână la punctul de trecere a frontierei. În caz de ceva, firma trebuie să poată verifica dacă ANSA chiar are dreptate când spune că a depistat nu ştiu ce. Prima stranietate – ANSA nu a dat şoferului contraproba care i se cuvenea firmei. Eu personal am văzut imagini video (pe care, dacă va fi cazul, le voi publica) cum reprezentantul ANSA preia proba sa, dar în lipsa şoferului. Culmea este că reprezentantul ANSA, contrar tuturor prevederilor în vigoare, bagă proba ce se cuvine agentului economic în cutia de unde s-a prelevat proba, pe care o ambalează la loc. De ce a făcut asta? Cred că ar trebui să explice conducerea ANSA.

A doua stranietate – în presă mult s-a scris că agentul economic a semnat o declaraţie pe proprie răspundere că nu va pune în vânzare marfa până ce nu va obţine rezultatul analizei ANSA. Din câte am înţeles, astfel de declaraţii importatorii scriu aproape în fiecare zi la general şi de cele mai multe ori nu se fac nici un fel de controale. Deci, e o rutină. Acum, agentul economic de unde putea să ştie că marfa sa e verificată de ANSA, dacă ANSA, după prelevarea probelor, nu i-a comunicat acest lucru oficial şi nici contraproba nu i-a fost oferită şoferului. De unde avea să ştie că declaraţiile de rutină, de această dată e ceva pe bune? E logic că a pus în vânzare marfa, care e uşor perisabilă şi putea să se piardă.

A treia stranietate – după ce ANSA a anunţat că a depistat bananele contaminate, agentul economic a cerut să i se spună unde e contraproba sa. Când aceasta a fost totuşi depistată în una din lăzi, unde a ascuns-o reprezentantul ANSA, ea a fost trimisă de urgenţă la expertiză la acelaşi laborator ANSA. Şi, surpriză – de data aceasta analiza a arătat că reziduul de pesticide clorpirifos în proba de banane analizată nu depăşeşte limita admisibilă. Deci, bananele care erau infectate, acum pot fi consumate bine mersi. Agentul economic a cerut şi a treia probă, care, conform legii, trebuia să fie la vamă – dar răspunsul ANSA a fost confuz. Să vedem dacă nu se vor întâmpla careva stranietăţi şi cu această a treia probă, la care agentul economic nu are acum acces”, scrie bloggerul.

În același timp, bloggerul Eugeniu Luchianiuc se întreabă următoarele:

„În locul importatorului, văzând aceste stranietăţi, eu aş cere o expertiză independentă, nu făcută de ANSA în condiţii numai de ei ştiute. Şi, încă o mare stranietate – deşi acest agent economic livrează marfă în toate reţelele comerciale din ţară, în prim plan au fost scoase doar reţelele Linela şi Fidesco. De ce? Cum credeţi?

Sunt multe indicii că s-a dorit aplicarea unei lovituri dure importatorului, care e cel mai mare din Moldova pe segmentul său. Şi de asemenea sunt indicii că s-a dorit anume scoaterea în prim plan a două branduri concrete. Oare de ce?”, adaugă acesta.

Recent, ANSA a solicitat retragerea din magazine a unui lot de banane din Ecuador, întrucât acestea ar conține pesticide. S-a aflat că ar fi fost puse pe rafturile de la magazinele Linella.

În replică, rețeaua Moldretail Group S.R.L, proprietara magazinelor Linella, a precizat că nu ține de responsabilitatea sa să verifice limita de pesticide. Conform companiei, importatorul S.R.L „Fruct Expert-Plus”, care a furnizat banalele, este unul dintre cei mai mari din Republica Moldova și lucrează cu mai multe rețele, însă alte magazine nu au for menționate în comunicatul emis de ANSA.