Prima fregată rusă cu racheta hipersonică Zircon, în drum spre Mediterană. De ce nu poate ajunge în Marea Neagră

10 Ian. 2023, 06:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Ian. 2023, 06:48 // Actual //  bani.md

Cea mai modernă fregată rusă, „Amiral Gorşkov”, prima echipată cu racheta hipesonică Zircon, a plecat în urmă cu câteva zile de la baza sa Severomorsk, din regiunea Murmansk (nord-vestul Rusiei), şi este în drum spre Mediterana, fiind urmărită îndeaproape de NATO, relatează „Le Figaro”, citat de News.ro.

La 6 ianuarie, un avion de patrulare maritimă P3-Orion din cadrul Escadrilei 333 a Marinei norvegiene a urmărit îndeaproape traseul unei nave ruseşti care naviga în apele internaţionale din largul coastelor acestei ţări membre NATO, mai exact, la nord de Insulele Lofoten, au anunţat a doua zi autorităţile de la Oslo. Nava în cauză era „Amiral Gorşkov”, cea mai modernă fregată rusă, intrată în serviciul activ în 2018.
După mai multe luni de modernizare, finalizate printr-o ceremonie la 4 ianuarie la care Vladimir Putin a fost prezent prin videoconferinţă, „Amiral Gorşkov” a devenit prima navă rusă echipată cu Zircon, singura rachetă de croazieră hipersonică din lume până în prezent. Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a anunţat că nava va fi trimisă într-o misiune de lungă durată în Oceanul Atlantic, Marea Mediterană şi Oceanul Indian.

După ce a plecat de la baza sa din Severomorsk, cartierul general al Flotei ruse a Nordului, situat în regiunea Murmansk, fregata a trecut prin Marea Barents şi apoi prin Marea Norvegiei, unde a fost reperată de patrula norvegiană. Totul indică faptul că acum se află mai la sud, în Marea Nordului. Deşi nava „Amiral Gorşkov” navighează fără a-şi activa sistemul de identificare automată AIS (Automatic Identification System), care permite localizarea navelor, nu este şi cazul petrolierului care o însoţeşte, Kama, care a fost reperat pe 8 ianuarie la ora 23:55 GMT (9 ianuarie, 1:55, ora României) la sud-vest de Norvegia şi la doar 900 de kilometri de strâmtoarea Pas-de-Calais, care uneşte Marea Nordului şi Canalul Mânecii. După toate probabilităţile, fregata „Amiral Gorşkov” va trece prin această strâmtoare în scurt timp şi apoi va intra în Oceanul Atlantic înainte de a trece, peste aproximativ o săptămână, prin Strâmtoarea Gibraltar şi în Marea Mediterană.

În „MEDOR” – numele pe care marinarii îl dau părţii estice a acestei mări – este de aşteptat ca fregata rusă să se întâlnească cu multe dintre navele ruseşti care se află deja acolo, precum şi cu o concentraţie foarte mare de nave de război ale NATO. Tensiunile din zonă, care datează de mai mulţi ani, în urma războiului din Siria, s-au amplificat de când a început invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022.

Cu toate acestea, în ciuda armamentului de temut pe care îl poartă, nava „Amiral Gorşkov” nu va schimba nimic în conflictul dintre Moscova şi ucraineni. Pentru că turcii au închis strâmtorile Bosfor şi Dardanele, conform Convenţiei de la Montreux, fregata rusă nu va putea ajunge în Marea Neagră şi va trebui să rămână în estul Mediteranei. În aceste condiţii, i-ar fi imposibil să lanseze rachete spre Kiev, cu excepţia cazului în care Moscova ar alege deliberat ca acestea să traverseze teritoriile mai multor ţări membre NATO, ceea ce ar reprezenta o escaladare gravă. În plus, nu ar avea prea mult sens din punct de vedere operaţional, deoarece navele ruseşti din Marea Neagră îşi pot asuma singure misiunile de atac terestru.

Folosirea noii rachete hipersonice Zircon ar putea fi simbolică din punct de vedere politic, dar Forţele Aeriene Ruse au anunţat deja că au folosit în Ucraina racheta Kinjal, o rachetă hipersonică aeropurtată transportată de bombardiere.

În timpul lansării la apă a navei „Amiral Gorşkov”, Serghei Şoigu s-a declarat „încrezător” că racheta supersonică ar trece de „orice sistem antirachetă modern din prezent”. Nu ne putem aştepta decât ca, la un moment dat, în timpul desfăşurării fregatei, racheta să fie testată, scrie „Le Figaro”.

„Echipajul navei va efectua exerciţii cu arme hipersonice (referire la Zircon) şi cu rază lungă de acţiune (referire probabilă la o altă rachetă, Kalibr)”, a anunţat ministrul Şoigu.
Practic, racheta Zircon, care a intrat în serviciu la 4 ianuarie, este o rachetă hipersonică, deoarece viteza sa depăşeşte de cinci ori viteza sunetului – în acest caz, atinge chiar Mach 9, adică aproape 11.000 km/h. În acelaşi timp, ea poate avea o traiectorie complexă, spre deosebire de rachetele balistice convenţionale. Familia de rachete Kalibr este mai convenţională, versiunea terestră fiind echivalentul rusesc al rachetei americane Tomahawk. Utilizate deja în Ucraina, acestea au o rază de acţiune de 2.000-2.500 km (faţă de 1.000-1.500 km pentru Zircon).

În rest, prezenţa fregatei ruse în apropierea unor nave şi teritorii NATO este mai ales un factor de descurajare, la fel ca şi rolul atribuit vechilor crucişătoare şi distrugătoare ruseşti care au petrecut câteva luni în MEDOR începând cu 24 februarie. Iar dacă „Amiral Gorşkov” este, într-adevăr, nava amiral a marinei ruseşti, unicitatea sa relativă subliniază limitele acestei flote îmbătrânite, conchide „Le Figaro”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.