Prima fregată rusă cu racheta hipersonică Zircon, în drum spre Mediterană. De ce nu poate ajunge în Marea Neagră

10 Ian. 2023, 06:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
10 Ian. 2023, 06:48 // Actual //  Lupu Eduard

Cea mai modernă fregată rusă, „Amiral Gorşkov”, prima echipată cu racheta hipesonică Zircon, a plecat în urmă cu câteva zile de la baza sa Severomorsk, din regiunea Murmansk (nord-vestul Rusiei), şi este în drum spre Mediterana, fiind urmărită îndeaproape de NATO, relatează „Le Figaro”, citat de News.ro.

La 6 ianuarie, un avion de patrulare maritimă P3-Orion din cadrul Escadrilei 333 a Marinei norvegiene a urmărit îndeaproape traseul unei nave ruseşti care naviga în apele internaţionale din largul coastelor acestei ţări membre NATO, mai exact, la nord de Insulele Lofoten, au anunţat a doua zi autorităţile de la Oslo. Nava în cauză era „Amiral Gorşkov”, cea mai modernă fregată rusă, intrată în serviciul activ în 2018.
După mai multe luni de modernizare, finalizate printr-o ceremonie la 4 ianuarie la care Vladimir Putin a fost prezent prin videoconferinţă, „Amiral Gorşkov” a devenit prima navă rusă echipată cu Zircon, singura rachetă de croazieră hipersonică din lume până în prezent. Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a anunţat că nava va fi trimisă într-o misiune de lungă durată în Oceanul Atlantic, Marea Mediterană şi Oceanul Indian.

După ce a plecat de la baza sa din Severomorsk, cartierul general al Flotei ruse a Nordului, situat în regiunea Murmansk, fregata a trecut prin Marea Barents şi apoi prin Marea Norvegiei, unde a fost reperată de patrula norvegiană. Totul indică faptul că acum se află mai la sud, în Marea Nordului. Deşi nava „Amiral Gorşkov” navighează fără a-şi activa sistemul de identificare automată AIS (Automatic Identification System), care permite localizarea navelor, nu este şi cazul petrolierului care o însoţeşte, Kama, care a fost reperat pe 8 ianuarie la ora 23:55 GMT (9 ianuarie, 1:55, ora României) la sud-vest de Norvegia şi la doar 900 de kilometri de strâmtoarea Pas-de-Calais, care uneşte Marea Nordului şi Canalul Mânecii. După toate probabilităţile, fregata „Amiral Gorşkov” va trece prin această strâmtoare în scurt timp şi apoi va intra în Oceanul Atlantic înainte de a trece, peste aproximativ o săptămână, prin Strâmtoarea Gibraltar şi în Marea Mediterană.

În „MEDOR” – numele pe care marinarii îl dau părţii estice a acestei mări – este de aşteptat ca fregata rusă să se întâlnească cu multe dintre navele ruseşti care se află deja acolo, precum şi cu o concentraţie foarte mare de nave de război ale NATO. Tensiunile din zonă, care datează de mai mulţi ani, în urma războiului din Siria, s-au amplificat de când a început invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022.

Cu toate acestea, în ciuda armamentului de temut pe care îl poartă, nava „Amiral Gorşkov” nu va schimba nimic în conflictul dintre Moscova şi ucraineni. Pentru că turcii au închis strâmtorile Bosfor şi Dardanele, conform Convenţiei de la Montreux, fregata rusă nu va putea ajunge în Marea Neagră şi va trebui să rămână în estul Mediteranei. În aceste condiţii, i-ar fi imposibil să lanseze rachete spre Kiev, cu excepţia cazului în care Moscova ar alege deliberat ca acestea să traverseze teritoriile mai multor ţări membre NATO, ceea ce ar reprezenta o escaladare gravă. În plus, nu ar avea prea mult sens din punct de vedere operaţional, deoarece navele ruseşti din Marea Neagră îşi pot asuma singure misiunile de atac terestru.

Folosirea noii rachete hipersonice Zircon ar putea fi simbolică din punct de vedere politic, dar Forţele Aeriene Ruse au anunţat deja că au folosit în Ucraina racheta Kinjal, o rachetă hipersonică aeropurtată transportată de bombardiere.

În timpul lansării la apă a navei „Amiral Gorşkov”, Serghei Şoigu s-a declarat „încrezător” că racheta supersonică ar trece de „orice sistem antirachetă modern din prezent”. Nu ne putem aştepta decât ca, la un moment dat, în timpul desfăşurării fregatei, racheta să fie testată, scrie „Le Figaro”.

„Echipajul navei va efectua exerciţii cu arme hipersonice (referire la Zircon) şi cu rază lungă de acţiune (referire probabilă la o altă rachetă, Kalibr)”, a anunţat ministrul Şoigu.
Practic, racheta Zircon, care a intrat în serviciu la 4 ianuarie, este o rachetă hipersonică, deoarece viteza sa depăşeşte de cinci ori viteza sunetului – în acest caz, atinge chiar Mach 9, adică aproape 11.000 km/h. În acelaşi timp, ea poate avea o traiectorie complexă, spre deosebire de rachetele balistice convenţionale. Familia de rachete Kalibr este mai convenţională, versiunea terestră fiind echivalentul rusesc al rachetei americane Tomahawk. Utilizate deja în Ucraina, acestea au o rază de acţiune de 2.000-2.500 km (faţă de 1.000-1.500 km pentru Zircon).

În rest, prezenţa fregatei ruse în apropierea unor nave şi teritorii NATO este mai ales un factor de descurajare, la fel ca şi rolul atribuit vechilor crucişătoare şi distrugătoare ruseşti care au petrecut câteva luni în MEDOR începând cu 24 februarie. Iar dacă „Amiral Gorşkov” este, într-adevăr, nava amiral a marinei ruseşti, unicitatea sa relativă subliniază limitele acestei flote îmbătrânite, conchide „Le Figaro”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

23 Apr. 2024, 07:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
23 Apr. 2024, 07:29 // Actual //  Lupu Eduard

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău