Războiul petrolului purtat de Occident împotriva Rusiei își arată efectele. Costuri de 160 de milioane de euro pe zi

Veniturile Rusiei din exporturile de combustibili fosili s-au prăbușit în luna decembrie, potrivit unui nou raport, ceea ce împiedică în mod semnificativ capacitatea președintelui Vladimir Putin de a finanța războiul din Ucraina, informează CNBC.

Constatările, spun oficialii și militanții ucraineni, ilustrează eficiența vizând veniturile din petrol ale Rusiei și subliniază necesitatea urgentă ca factorii de decizie occidentali să intensifice presiunea financiară asupra Moscovei pentru a ajuta Kievul să învingă.

Publicat miercuri de Centrul de cercetare pentru energie și aer curat, un think tank finlandez independent, raportul a constatat că prima lună de interdicție a Uniunii Europene privind importurile maritime de țiței rusesc și plafonarea prețurilor de către G-7 a costat Moscova aproximativ 160 de milioane de euro (171,8 milioane de dolari) pe zi.

Raportul CREA a declarat că măsurile occidentale au fost în mare parte responsabile pentru o scădere de 17% a veniturilor Rusiei din exporturile de combustibili fosili în ultima lună a anului 2022. Aceasta înseamnă că Rusia – unul dintre cei mai mari producători și exportatori de petrol din lume – a văzut veniturile din exporturile de combustibili fosili prăbușindu-se la cel mai scăzut nivel de când Putin a lansat invazia sa la scară largă în Ucraina la sfârșitul lunii februarie.

“Interdicția UE privind petrolul și plafonarea prețului petrolului au intrat în sfârșit în vigoare, iar impactul este la fel de semnificativ cum era de așteptat”, a declarat Lauri Myllyvirta, analist principal la CREA.

“Acest lucru arată că avem instrumentele necesare pentru a ajuta Ucraina să prevaleze împotriva agresiunii Rusiei. Este esențial să reducem plafonul de preț la un nivel care să refuze Kremlinului profiturile impozabile din petrol și să restricționăm restul importurilor de petrol și gaze din Rusia”, a mai spus Myllyvirta.

G-7, Australia și UE au implementat la 5 decembrie un plafon de preț de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc. Aceasta a venit în paralel cu o inițiativă a UE și a Marii Britanii de a impune o interdicție asupra importurilor de țiței rusesc pe cale maritimă.

Împreună, măsurile au reflectat de departe cel mai semnificativ pas pentru a reduce veniturile din exportul de combustibili fosili care finanțează atacul Kremlinului în Ucraina.

Analiștii din domeniul energiei au fost sceptici în ceea ce privește impactul unei limitări a prețurilor asupra petrolului rusesc, mai ales că Moscova a reușit să redirecționeze o mare parte din transporturile sale maritime europene către țări precum China, India și Turcia.

Rusia a ripostat la măsurile occidentale la sfârșitul lunii trecute prin interzicerea vânzărilor de petrol către țările care respectă plafonarea prețurilor.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat anterior că o plafonare occidentală a prețurilor la petrolul rusesc nu ar avea niciun impact asupra capacității sale de a susține ceea ce descrie ca fiind “operațiunea sa militară specială” în Ucraina. Peskov a avertizat, de asemenea, că măsura ar destabiliza piețele globale de energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moscova #costuri #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul estimează că va cheltui 3,68 milioane de lei în 2026 pentru asigurarea condițiilor materiale de primire a solicitanților de azil, iar în următorii doi ani cheltuielile vor ajunge la 3,41 milioane de lei în 2027 și 3,58 milioane de lei în 2028. Sumele sunt incluse într-un proiect de Ordin al Ministerului Afacerilor Interne, supus consultărilor publice, care propune aprobarea unui ghid metodologic ce stabilește modul în care vor fi calculate aceste costuri.

Potrivit documentului, în 2026 autoritățile estimează că, în medie, 107 solicitanți de azil pe lună vor beneficia de condițiile materiale de primire. Pentru 2027 este prognozat un număr mediu de 99 de beneficiari lunar, iar pentru 2028 – 104 persoane. Aceste estimări au fost utilizate pentru calcularea impactului financiar asupra bugetului de stat.

Ghidul stabilește și costurile lunare de referință pentru diferite categorii de beneficiari, calculate în baza minimului de existență pentru 2026. Astfel, întreținerea unui adult apt de muncă este estimată la 3 027 de lei pe lună, iar a unui pensionar la 2 616 lei. Pentru copii, costurile diferă în funcție de vârstă: 973,5 lei pentru un copil de până la un an, 2 130 de lei pentru un copil între 1 și 7 ani și 2 680,5 lei pentru un copil între 7 și 18 ani. În cazul unei familii monoparentale cu un copil, costurile lunare estimate variază între 3 357 de lei și 5 064 de lei, în funcție de vârsta copilului.

MAI precizează că aceste valori nu reprezintă sume de bani care vor fi plătite solicitanților de azil, ci costuri de referință utilizate pentru estimarea cheltuielilor suportate de stat. În calcul sunt incluse cheltuielile pentru hrană, produse de igienă, îmbrăcăminte și alte necesități de bază, astfel încât autoritățile să poată planifica fondurile necesare în buget.

Noua metodologie prevede că toate costurile vor fi calculate în funcție de minimul de existență și vor fi actualizate periodic în funcție de evoluția prețurilor și a inflației. Inspectoratul General pentru Migrație va fi instituția responsabilă de actualizarea anuală a acestor valori, iar scopul ghidului este de a asigura o planificare mai transparentă și mai predictibilă a fondurilor publice destinate primirii solicitanților de azil.