Războiul petrolului purtat de Occident împotriva Rusiei își arată efectele. Costuri de 160 de milioane de euro pe zi

Veniturile Rusiei din exporturile de combustibili fosili s-au prăbușit în luna decembrie, potrivit unui nou raport, ceea ce împiedică în mod semnificativ capacitatea președintelui Vladimir Putin de a finanța războiul din Ucraina, informează CNBC.

Constatările, spun oficialii și militanții ucraineni, ilustrează eficiența vizând veniturile din petrol ale Rusiei și subliniază necesitatea urgentă ca factorii de decizie occidentali să intensifice presiunea financiară asupra Moscovei pentru a ajuta Kievul să învingă.

Publicat miercuri de Centrul de cercetare pentru energie și aer curat, un think tank finlandez independent, raportul a constatat că prima lună de interdicție a Uniunii Europene privind importurile maritime de țiței rusesc și plafonarea prețurilor de către G-7 a costat Moscova aproximativ 160 de milioane de euro (171,8 milioane de dolari) pe zi.

Raportul CREA a declarat că măsurile occidentale au fost în mare parte responsabile pentru o scădere de 17% a veniturilor Rusiei din exporturile de combustibili fosili în ultima lună a anului 2022. Aceasta înseamnă că Rusia – unul dintre cei mai mari producători și exportatori de petrol din lume – a văzut veniturile din exporturile de combustibili fosili prăbușindu-se la cel mai scăzut nivel de când Putin a lansat invazia sa la scară largă în Ucraina la sfârșitul lunii februarie.

“Interdicția UE privind petrolul și plafonarea prețului petrolului au intrat în sfârșit în vigoare, iar impactul este la fel de semnificativ cum era de așteptat”, a declarat Lauri Myllyvirta, analist principal la CREA.

“Acest lucru arată că avem instrumentele necesare pentru a ajuta Ucraina să prevaleze împotriva agresiunii Rusiei. Este esențial să reducem plafonul de preț la un nivel care să refuze Kremlinului profiturile impozabile din petrol și să restricționăm restul importurilor de petrol și gaze din Rusia”, a mai spus Myllyvirta.

G-7, Australia și UE au implementat la 5 decembrie un plafon de preț de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc. Aceasta a venit în paralel cu o inițiativă a UE și a Marii Britanii de a impune o interdicție asupra importurilor de țiței rusesc pe cale maritimă.

Împreună, măsurile au reflectat de departe cel mai semnificativ pas pentru a reduce veniturile din exportul de combustibili fosili care finanțează atacul Kremlinului în Ucraina.

Analiștii din domeniul energiei au fost sceptici în ceea ce privește impactul unei limitări a prețurilor asupra petrolului rusesc, mai ales că Moscova a reușit să redirecționeze o mare parte din transporturile sale maritime europene către țări precum China, India și Turcia.

Rusia a ripostat la măsurile occidentale la sfârșitul lunii trecute prin interzicerea vânzărilor de petrol către țările care respectă plafonarea prețurilor.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat anterior că o plafonare occidentală a prețurilor la petrolul rusesc nu ar avea niciun impact asupra capacității sale de a susține ceea ce descrie ca fiind “operațiunea sa militară specială” în Ucraina. Peskov a avertizat, de asemenea, că măsura ar destabiliza piețele globale de energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moscova #costuri #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.

#colete din străinătate #tva pentru colete #serviciul vamal