Impozitul pe venit: cine și cât va plăti la stat

S-a introdus reglementarea nouă aferent amânării achitării impozitului pe venit pentru întreprinderile clasificate ca întreprinderi micro, mici sau mijlocii, pe perioada neachitării plăților sub formă de dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote părţi, din profitul obţinut în perioadele fiscale 2023–2025 inclusiv.

Atragem atenția asupra faptului că, pentru aplicarea cotei 0% a impozitului pe venit, contribuabilul urmează să prezinte în termen declarația cu privire la impozitul pe venit pentru perioadele 2023-2025 și, concomitent, să indice opțiunea de aplicare a cotei 0% pentru impozitul pe venit.

În cazul în care la prezentarea primei declarații cu privire la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale 2023-2025 contribuabilul va selecta opțiunea de a achita impozitul pe venit în modul general stabilit, ulterior acesta nu va putea solicita ca pentru perioada respectivă să achite impozitul pe venit la cota 0%, chiar dacă va prezenta dare de seamă fiscală corectată pentru perioadele fiscale 2023-2025.

Totuși, atragem atenția asupra faptului că nu toate entitățile, care se califică ca întreprinderi micro, mici sau mijlocii, conform criteriilor determinate în ultima zi a perioadei fiscale potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 179/2016, pot beneficia de aceste prevederi.

Astfel, impozitul pe venit se va declara și se va achita în modul general stabilit, inclusiv pentru profitul nerepartizat aferent anilor 2023-2025, dacă contribuabilul se regăsește în una din următoarele forme de organizare juridică:

întreprindere individuală;
gospodărie țărănească;
rezident al zonei economice libere;
rezident al Portului Internațional Liber „Giurgiulești”;
rezident al Aeroportului Internațional Liber „Mărculești”;
rezident al parcurilor pentru tehnologia informației;
agent economic care aplică regimul fiscal stabilit în cap;
agent economic care desfășoară activități financiare și de asigurări prevăzute în secțiunea K a CAEM
calcularea impozitului pe venit se va efectua de către SFS prin înmânarea avizului de plată pentru aceste persoane;
se va exclude obligația de prezentare a declarației fiscale forma AI17;
se va majora plafonul veniturilor din activitatea independentă de la 600 mii lei la 1,2 mil lei;
echipamentul de casă și de control utilizat trebuie să fie conectat la Sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”;
se exclude obligația de ținere a evidenţei vînzărilor conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor.

Cotele aferente impozitului pe venit pentru perioada fiscală 2023

pentru persoane fizice, întreprinzători individuali şi persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii – în mărime de 12% din venitul anual impozabil;

pentru persoanele care exercită activităţi necalificate cu caracter ocazional (zilieri) – în mărime de 12% din venitul impozabil, fără aplicarea scutirilor prevăzute la capit. 4 din titlul II;

pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;

pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil;

pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 şi 225¹ – în mărime de 15% din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în contabilitate de agentul economic

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#impozit #modificari #venit #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.