Impozitul pe venit: cine și cât va plăti la stat

12 Ian. 2023, 13:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Ian. 2023, 13:22 // Actual //  bani.md

S-a introdus reglementarea nouă aferent amânării achitării impozitului pe venit pentru întreprinderile clasificate ca întreprinderi micro, mici sau mijlocii, pe perioada neachitării plăților sub formă de dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote părţi, din profitul obţinut în perioadele fiscale 2023–2025 inclusiv.

Atragem atenția asupra faptului că, pentru aplicarea cotei 0% a impozitului pe venit, contribuabilul urmează să prezinte în termen declarația cu privire la impozitul pe venit pentru perioadele 2023-2025 și, concomitent, să indice opțiunea de aplicare a cotei 0% pentru impozitul pe venit.

În cazul în care la prezentarea primei declarații cu privire la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale 2023-2025 contribuabilul va selecta opțiunea de a achita impozitul pe venit în modul general stabilit, ulterior acesta nu va putea solicita ca pentru perioada respectivă să achite impozitul pe venit la cota 0%, chiar dacă va prezenta dare de seamă fiscală corectată pentru perioadele fiscale 2023-2025.

Totuși, atragem atenția asupra faptului că nu toate entitățile, care se califică ca întreprinderi micro, mici sau mijlocii, conform criteriilor determinate în ultima zi a perioadei fiscale potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 179/2016, pot beneficia de aceste prevederi.

Astfel, impozitul pe venit se va declara și se va achita în modul general stabilit, inclusiv pentru profitul nerepartizat aferent anilor 2023-2025, dacă contribuabilul se regăsește în una din următoarele forme de organizare juridică:

  • întreprindere individuală;
  • gospodărie țărănească;
  • rezident al zonei economice libere;
  • rezident al Portului Internațional Liber „Giurgiulești”;
  • rezident al Aeroportului Internațional Liber „Mărculești”;
  • rezident al parcurilor pentru tehnologia informației;
  • agent economic care aplică regimul fiscal stabilit în cap;
  • agent economic care desfășoară activități financiare și de asigurări prevăzute în secțiunea K a CAEM
  • calcularea impozitului pe venit se va efectua de către SFS prin înmânarea avizului de plată pentru aceste persoane;
  • se va exclude obligația de prezentare a declarației fiscale forma AI17;
  • se va majora plafonul veniturilor din activitatea independentă de la 600 mii lei la 1,2 mil lei;
  • echipamentul de casă și de control utilizat trebuie să fie conectat la Sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”;
  • se exclude obligația de ținere a evidenţei vînzărilor conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor.

Cotele aferente impozitului pe venit pentru perioada fiscală 2023

pentru persoane fizice, întreprinzători individuali şi persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii – în mărime de 12% din venitul anual impozabil;

pentru persoanele care exercită activităţi necalificate cu caracter ocazional (zilieri) – în mărime de 12% din venitul impozabil, fără aplicarea scutirilor prevăzute la capit. 4 din titlul II;

pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;

pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil;

pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 şi 2251 – în mărime de 15% din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în contabilitate de agentul economic

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:12 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante  prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.