Kazahastanul trântește ușa în nasul lui Putin! Nu-și va putea vinde datoria suverană

Kazahstanul a spus că agenţiile de brokeraj locale care au achiziţionat datoria suverană rusă anul trecut au făcut acest lucru în mare parte în numele clienţilor care erau rezidenţi din Kazahstan şi ruşi, scrie Bloomberg.

Dezvăluind detalii despre o manevră pe piaţa de obligaţiuni folosită de unii investitori în evitarea sancţiunilor împotriva Kremlinului, Agenţia pentru Reglementarea şi Dezvoltarea Pieţei Financiare din Kazahstan a spus că tranzacţiile cu titluri de stat în ruble, cunoscute sub numele de OFZ, au generat tranzacţii în valoare totală de 641,1 miliarde de tenge (1,4 miliarde de dolari) din martie. Agenţia nu a oferit cifre anterioare pentru comparaţie.

Printre brokerajele care au folosit fondurile clienţilor în tranzacţii — care au reprezentat aproximativ jumătate din total — clienţii kazahi au reprezentat 48,7% din achiziţii în perioada până la 1 decembrie, în timp ce ponderea ruşilor a fost de 41,4%. Agenţia a mai spus că printre cumpărători se numără şi rezidenţi din Emiratele Arabe Unite şi Slovacia.

Bloomberg a raportat luna trecută că firmele financiare din Kazahstan cumpărau datoria guvernamentală rusă cu o reducere mare. Înregistrarea datoriei la o casă de brokeraj din Kazahstan le permite apoi cumpărătorilor să încaseze plăţile cuponului şi principalului.

Depozitarul Central de Valori Mobiliare din Kazahstan a declarat anterior că a înregistrat o creştere de 100 de ori în opt luni a volumului de euroobligaţiuni înregistrate şi a datoriei OFZ emise de Ministerul de Finanţe al Rusiei.

Volumele evidenţiază dependenţa din ce în ce mai mare a unor investitori de o oportunitate financiară oferită de Kazahstan, după ce sancţiunile şi alte restricţii impuse după invadarea Ucrainei i-au lăsat pe mulţi străini în imposibilitatea de a ceda participaţiile în datoria rusă.

În Rusia, titlurile OFZ cu scadenţă în 10 ani şi-au revenit aproape de valoarea nominală, potrivit datelor de la bursa din Moscova, indicând că investitorii nu se aşteaptă să sufere pierderi. În august, când Bloomberg News a raportat că firme, inclusiv Barclays Plc, facilitau o creştere a tranzacţionării datoriilor, instituţiile financiare au oferit oferte de aproximativ 20-25 de copeici pe rublă.

Un indice al obligaţiunilor guvernamentale ruseşti a scăzut cu aproximativ 4% anul trecut, recuperând pierderile de două cifre în lunile de după începutul războiului la sfârşitul lunii februarie.

Autoritatea de reglementare din Kazahstan a declarat că şase case de brokeraj kazahe, pe care nu le-a numit, au fost implicate în tranzacţionarea datoriilor ruseşti, folosind atât banii proprii, cât şi fondurile clienţilor.

În conformitate cu legile împotriva spălării banilor, agenţiile de brokeraj iau în considerare sistemul de sancţiuni existent, deoarece examinează toţi potenţialii clienţi atunci când îşi deschid şi folosesc conturile, se arată în comunicat.

Autoritatea de reglementare a avertizat că investiţia în obligaţiuni OFZ implică riscuri crescute din cauza „nivelului ridicat de volatilitate pe pieţele de valori mobiliare, lichidităţii scăzute şi ameninţării cu sancţiuni secundare legate de situaţia geopolitică”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datori #Kazahstan #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova intră în ultimele trei luni ale anului 2026 sub semnul stagnării și al unor noi presiuni asupra prețurilor. Managerii întreprinderilor anticipează scumpiri moderate ale produselor și serviciilor, în timp ce veniturile din vânzări și numărul angajaților ar urma să rămână relativ stabile. Mai mult, peste jumătate dintre companiile chestionate au raportat dificultăți în desfășurarea activității, principala problemă fiind lipsa cererii pe piață, arată datele Anchetei de conjunctură publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Potrivit BNS, pentru trimestrul IV 2026, soldul conjunctural cu privire la evoluția prețurilor este de +8%, în timp ce indicatorul referitor la veniturile din vânzări se situează la zero. Așteptările cu privire la activitatea economică sunt ușor pozitive, cu un sold de +3%, însă cele care se referă la numărul salariaților sunt negative, de -3% și arată o relativă stabilitate a ocupării forței de muncă.

Cele mai pronunțate așteptări de scumpire sunt în sectorul construcțiilor. Managerii din domeniu raportează un sold conjunctural de +22% pentru prețurile lucrărilor, concomitent cu perspective moderate de creștere a activității economice (+13%) și a veniturilor din vânzări (+10%). În schimb, așteptările privind numărul de angajați rămân relativ stabile, cu un sold de -2%.

Industria prelucrătoare anticipează, de asemenea, majorări ale prețurilor, soldul conjunctural fiind de +14%. Managerii estimează o creștere moderată a activității economice (+9%), dar veniturile din vânzări ar urma să rămână relativ stabile (+3%), la fel ca numărul salariaților (-2%).

Situația este mai rezervată în comerțul cu amănuntul și servicii, unde managerii nu anticipează o îmbunătățire semnificativă a activității economice. Soldul conjunctural este zero pentru situația economică, -3% pentru veniturile din vânzări și -4% pentru numărul salariaților. În privința prețurilor, indicatorul este de +5%, ceea ce indică așteptări de relativă stabilitate.

Datele arată și diferențe în funcție de dimensiunea întreprinderilor. Companiile mari, cu cel puțin 250 de salariați, sunt cele mai optimiste în privința veniturilor din vânzări, cu un sold conjunctural de +13%, dar anticipează și presiuni mai pronunțate asupra prețurilor, de +14%.

Întreprinderile mijlocii estimează un sold de +12% în privința prețurilor, iar cele mici și microîntreprinderile, de +8%. În cazul celor mai mici companii, cu până la nouă angajați, perspectivele sunt mai prudente: soldul conjunctural privind veniturile din vânzări este de -3%, iar cel privind numărul salariaților, de -5%.

Problemele mediului de afaceri sunt evidențiate și de rezultatele pentru trimestrul III 2026, când 51% dintre managerii chestionați au declarat că s-au confruntat cu factori care le-au limitat activitatea economică.

Principala dificultate o reprezintă cererea insuficientă pe piață, indicată de 32,2% dintre respondenți. Problemele financiare sunt menționate de 22,8% dintre manageri, iar lipsa forței de muncă calificate afectează 18,3% dintre întreprinderile chestionate.

Totodată, 10,7% dintre respondenți au indicat consecințele crizei provocate de războiul din Ucraina drept factor care limitează activitatea economică, în timp ce 5,6% au semnalat lipsa spațiilor sau a echipamentelor necesare.

Rezultatele anchetei conturează o economie în care întreprinderile continuă să resimtă presiuni asupra costurilor, în condițiile în care cererea nu oferă perspective clare de accelerare a vânzărilor. Construcțiile și industria prelucrătoare anticipează creșteri moderate ale activității, însă comerțul și serviciile rămân prudente.