Banii europenilor, mană cerească pentru fermierii moldoveni

În anul 2023, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare își propune să adopte mai multe politici prin care cadrul legal național să fie armonizat la cel european, iar accesul fermierilor la finanțări bugetare sau externe să fie facilitat.

Intervențiile, ce se conțin în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anul 2023, au fost supuse consultărilor publice luni, 16 ianuarie, cu participarea principalelor organizații neguvernamentale de profil.

Una dintre noutățile anunțate de ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, se referă la crearea unor centre de consultanță și a camerelor agricole la nivel local, menite să-i ajute pe fermieri să acceseze fonduri externe. „Trebuie să ne pregătim serios de fondurile de preaderare. Iar fermierii vor fi ajutați prin intermediul acestor centre și camere agricole cum să lucreze cu finanțări externe”, a adăugat ministrul Bolea.

Planul de acțiuni al Guvernului pentru anul 2023, la capitolul agricultură, prevede îmbunătățirea mecanismului de subvenționare, astfel încât să fie susținuți preponderent întreprinderile micro, mici și mijlocii. De asemenea, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură urmează a fi reorganizată, pentru a asigura o mai bună transparență a cheltuirii fondurilor publice.

Prioritățile Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare urmăresc creșterea competitivității și productivității agricole, dezvoltarea domeniilor cu valoare adăugată, cu potențial de export, încurajarea asocierii fermierilor în cooperative, diversificarea activitățile economice.

Pentru anul 2023, banii alocați pentru subvenții sunt în sumă de 1,5 miliarde de lei – mărimea fondului a rămas neschimbat față de cel de anul trecut care a fost majorat la 1,7 miliarde de lei după rectificarea bugetară din luna martie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fonduri #fermieri #subvenții #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

200 000 de locuri de muncă din sectorul bancar european ar putea dispărea până în 2030, pe fondul adoptării accelerate a inteligenței artificiale, arată un raport al băncii de investiții Morgan Stanley. Estimările indică faptul că aproximativ 10% din forța de muncă a băncilor europene, adică peste 212.000 de angajați, ar putea fi afectată de restructurări.

Analiza a inclus 35 de bănci europene, cu aproximativ 2,12 milioane de angajați, și evidențiază două tendințe majore care vor accelera reducerile de personal: automatizarea proceselor interne și reducerea rețelelor de sucursale fizice, pe măsură ce tot mai multe servicii sunt transferate în mediul digital. Potrivit raportului, inteligența artificială poate crește eficiența operațională a băncilor cu până la 30%, devenind principala alternativă la metodele clasice de reducere a costurilor.

Cele mai expuse sunt funcțiile din serviciile centrale, în special posturile din back-office și middle-office, precum și cele din domeniul managementului riscurilor și al conformității, unde activitățile repetitive și analiza de date pot fi preluate de sisteme automatizate. Impactul este așteptat să fie mai pronunțat în țări precum Franța și Germania, unde costurile operaționale rămân ridicate.

Unele instituții au început deja să anunțe măsuri concrete. Banca olandeză ABN Amro intenționează să reducă aproximativ 20% din posturile cu normă întreagă până în 2028, iar grupul francez Société Générale a semnalat că nicio structură nu este exclusă din procesul de optimizare a cheltuielilor. În același timp, analiștii avertizează că o utilizare excesivă a AI ar putea afecta formarea profesională a angajaților tineri, motiv pentru care unele bănci încearcă să mențină un echilibru între automatizare și instruirea umană.