Maia Sandu: Există o discuţie serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra singuri sau parte dintr-o alianţă mare

Preşedinta Maia Sandu a declarat într-un interviu pentru Politico faptul că în contextul războiului din Ucraina, la Chişinău are loc o „discuţie serioasă” despre oportunitatea de a renunţa la neutralitatea înscrisă în Constituţie şi de a adera la „o alianţă militară mai largă” şi, pentru că şefa statului moldovean se fereşte să numească o alianţă militară anume, publicaţia titrează sub semnul întrebării: „E timpul pentru o aderare la NATO?”, scrie News.ro.

Invazia Rusiei în Ucraina determină Moldova vecină să reflecteze cu privire la necesitatea ca ţara să se îndepărteze de neutralitatea consacrată prin Constituţie şi să-şi garanteze securitatea într-o „alianţă mai mare”. Întrebată despre o potenţială aderare la NATO, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu pentru POLITICO acordat la Davos că ţara sa încă analizează care ar trebui să fie următorul pas şi dacă ar fi nevoie de o modificare constituţională.

Aflată la Davos, Maia Sandu le cere aliaţilor sisteme de apărare antiaeriană şi spune că Rusia încearcă să destabilizeze MoldovaCITEȘTE ȘI Aflată la Davos, Maia Sandu le cere aliaţilor sisteme de apărare antiaeriană şi spune că Rusia încearcă să destabilizeze Moldova
„Acum, există o discuţie serioasă (…) despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianţă mai mare”, a spus Maia Sandu. „Şi dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca naţiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a adăugat preşedinta Republicii Moldova.

În răspunsul său, Maia Sandu a avut grijă să nu menţioneze numele NATO, notează POLITICO. Pentru preşedintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-UE al Moldovei, numele NATO sună ca o adevărată anatemă, iar Rusia a avertizat în privinţa unei cooperări militare sporite între Chişinău şi aliaţii occidentali. Deşi Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizaţia şi contribuie la forţa de menţinere a păcii condusă de NATO în Kosovo, explică publicaţia de la Bruxelles.

Maia Sandu, împreună cu alţi lideri, s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la New York, în timpul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite din septembrie anul trecut. Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a participat la reuniunea NATO din decembrie de la Bucureşti – a fost prima dată când un ministru de externe moldovean a participat la o reuniune ministerială NATO. La acea reuniune, aliaţii au reconfirmat sprijinul pentru Republica Moldova, inclusiv prin furnizarea de instruire pentru forţele de apărare moldoveneşti. De asemenea, Româ5nia, vecină a Moldovei şi ţară membră NATO, este deosebit de dornică să-şi intensifice cooperarea militară, scrie POLITICO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aluanta #aparare #sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului se îndreaptă către cea mai mare scădere anuală din ultimii cinci ani, pe fondul unui surplus global de ofertă și al speranțelor legate de un posibil acord de pace în Ucraina. Potrivit Reuters, cotațiile au coborât cu peste un dolar pe baril vineri, în timp ce investitorii au evaluat riscul unui exces de ofertă și reducerea primei de risc asociate războiului, în contextul negocierilor programate în acest weekend între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și fostul lider american Donald Trump.

Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 1,03 dolari, sau 1,65%, până la 61,21 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american WTI s-a depreciat cu 1,05 dolari, respectiv 1,8%, ajungând la 57,30 dolari pe baril.

Deși întreruperile de aprovizionare au sprijinit temporar prețurile în ultimele zile, după ce acestea au atins un minim al ultimilor aproape cinci ani pe 16 decembrie, trendul anual rămâne puternic negativ. De la începutul anului, cotațiile Brent și WTI au scăzut cu aproximativ 18%, respectiv 20%.

„Factorii geopolitici au oferit un sprijin pe termen scurt prețurilor, dar nu au modificat semnificativ problema structurală a surplusului de ofertă”, se arată într-o notă analitică a Aegis Hedging. Conform datelor din raportul publicat în decembrie, oferta globală de petrol ar urma să depășească cererea cu circa 3,84 milioane de barili pe zi în anul următor.

Investitorii urmăresc atent și evoluțiile procesului de pace ruso-ucrainean, având în vedere că un eventual acord ar putea conduce la ridicarea sancțiunilor internaționale impuse sectorului petrolier din Rusia, cu impact direct asupra pieței.

„Factorii negativi rămân nivelul ridicat al stocurilor globale de petrol și progresele limitate în negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia”, a declarat Dennis Kissler, vicepreședinte senior pentru tranzacționare la BOK Financial.