Planuri mărețe! Grindeanu vrea ca Autostrada Unirii să fie prelungită până la Chişinău și Odesa

România şi Republica Moldova vor colabora mult mai strâns în domeniul infrastructurii, în domeniul rutier dorindu-se continuarea Autostrăzii Unirii (A8) până la Chişinău (Republica Moldova) şi Odesa (Ucraina), a scris joi ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook.

„Am discutat astăzi cu omologul meu din Republica Moldova, Andrei Spînu, despre cum ne putem dezvolta parteneriatul pe toate sectoarele de transport! Mai întâi, am propus întrunirea, în februarie, a Comisiei Mixte bilaterale pentru coordonarea tuturor activităţilor referitoare la proiectarea şi construirea Podului peste Prut de la Ungheni. Am convenit asupra necesităţii de a identifica şi alte proiecte transfrontaliere eligibile prin fonduri europene (CEF). Acestea ar putea fi depuse la următorul apel de aplicare, care va fi lansat în luna septembrie a acestui an. În prezent sunt deja identificate trei propuneri: construcţia Podului de la Ungheni (proiect aprobat în luna decembrie 2022); construcţia infrastructurii de acces la acest pod care să includă un punct de trecere a frontierei (pe teritoriul Republicii Moldova) şi modernizarea DJ 249 pentru asigurarea descărcării şi conexiunii cu infrastructura existentă (pe teritoriul României); asigurarea conexiunii rutiere Albiţa (România) – Leuşeni (Republica Moldova)- pentru care aplicaţia va fi depusă în perioada septembrie 2023 – ianuarie 2024. În domeniul rutier, ne-am dori ca Autostrada Unirii (A8) să fie continuată până la Chişinău (Republica Moldova) şi Odesa (Ucraina)”, a notat ministrul.
Potrivit acestuia, a fost abordat şi subiectul modernizării şi construcţiei mai multor poduri rutiere transfrontaliere peste Prut: Podul de la Sculeni (Sculeni); Podul Oancea (Cahul); Podul Albiţa (Leuşeni) – pod nou; Podul Răducăneni (Bărboieni) – pod nou; Podul Bumbăta (Leova) – pod nou; Podul Fălciu (Leca/Cantemir) – pod nou.

În domeniul infrastructurii feroviare, cele două părţi au discutat despre extinderea liniei de cale ferată cu ecartament larg până la Staţia Nicolina. Astfel, trenurile ar putea circula pe cale ferată cu ecartament larg pe relaţia Ungheni – Cristeşi Jijia – Socola- Nicolina.

De asemenea, un punct de interes comun este şi reabilitarea coridorului feroviar Iaşi (Aeroportul din Iaşi) – Ungheni – Chişinău (Aeroportul din Chişinău) – Odesa, prin finanţare obţinută de la Banca Mondială.

#autostrada #Odesa #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.