În bucătăria țeparului de mobilă din Republica Moldova mai intră un oraș din România – Galați

29 Ian. 2023, 15:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Ian. 2023, 15:06 // Actual //  bani.md

Procurorii de la PCCOCS, anunțau ieri, de comun cu angajații INI și DGUP din cadrul Poliției au reținut alte cinci persoane în dosarul escrocheriilor în dosarul denumit generic „Bis Mobil Kitchen.” Compania Bis Mobil Kitchen este controlată de Mihail Șaran, care a fost reținut la sfârșitul săptămânii trecute pe Aeroportul Chișinău. Ulterior acesta a fost plasat în arest preventiv pentru 20 de zile. Prejudiciul estimat, potrivit procurorilor, se ridică la 10 milioane de lei.

Investigațiile continuă, timp în care persoanele vizate în dosar se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Mihail Șaran, directorul Bismobil Kitchen a pus în aplicare o schemă prin care își însușea banii clienților, fără ca să le livreze mobila comandată de aceștia. Potrivit datelor din dosarul penal, escrocheria pusă la cale de către fondator a cauzat prejudicii în proporții deosebit de mari.

O schemă similară cu escrocheriile a ieșit la iveală și la Galați, potrivit publicației viața-liberă.ro, unul dintre județele în care basarabenii de la ”Bismobil Kitchen”, au o afacere care opera sub paravanul a zeci de firme, au preluat comenzi fără a le onora. Cu un showroom deschis într-un bloc de lux din oraș, firma care promitea realizarea de mobilă de bucătărie de lux la prețuri inaccesibile omului de rând, a făcut, la Galați, trei ”victime” oficiale. Două au ajuns la Poliție, plângerilor lor alăturându-li-se alte câteva zeci, înregistrate oficial la nivel național.

Mobilă de lux la prețuri piperate pentru românii care voiau bucătării ca-n filme. A fost rețeta după care au mers cu succes basarabenii care au dezvoltat, în România, o afacere pe gustul celor care au visat să aibă casele mobilate după cele mai moderne standarde. Mai exact, bucătării la comandă, făcute după nevoile și gusturile personalizate ale fiecărui client, în schimbul unor sume, am putea zice, prohibitive. Câteva mii de euro ajungea o mobilă comandată la ”Bismobil Kitchen”, cu un avans deloc neglijabil, de 70 la sută din prețul total al produsului, care includea o măsurare gratuită făcută de angajații companiei. Convinși cu reclamă online, dar și prin cele 14 showroomuri deschise în marile orașe, sute de români au dat curs ofertei, chiar și spre sfârșitul anului trecut, când compania anunța ”relocarea” magazinelor din Cluj, Târgu Mureș și Pitești, pentru a justifica închiderea centrelor de prezentare, posta pe paginile oficiale mesaje din partea conducerii firmei prin care se încerca justificarea întârzierii onorării comenzilor prin ”situația economică și politică” sau lansa o ofertă de achitare a mobilei într-un număr mic de rate, într-un timp scurt, fără dobânzi ori reduceri mari la produsele ”Premium”. Strategii prin care fondatorul companiei, Mihail Șaran, a încercat, pe ultima sută de metri, să țină sub control numărul tot mai mare de clienți nemulțumiți, care începeau să se adreseze autorităților cu plângeri.

Potrivit surselor oficiale, numărul clienților care s-au considerat prejudiciați cu sute de mii de euro în total prin neonorarea comenzilor de către ”Bismobil Kitchen” ar fi de ordinul zecilor. Mai exact, IGPR a confirmat zilele trecute existența a 54 de plângeri individuale pentru înșelăciune înregistrate la nivel național, pentru 15 dintre acestea fiind începută urmărirea penală. Cercetările s-ar anunța a fi dificile, în condițiile în care basarabenii au folosit, în derularea suveicii cu mobilă, nu mai puțin de 40 de firme sub care au preluat comenzi, au deschis showroomuri și au încasat bani. Din acest motiv, de anchetă este vizată și Adriana Brașoveanu, administrator unic al societăților. De spus ar mai fi că un dosar a fost deschis ca urmare a depunerii, la DIICOT – Structura Centrală, a unei plângeri penale colective din partea unei case de avocatură din Cluj, care, în numele a circa o sută de păgubiți, a formulat acuzații de înșelăciune, grup infracțional organizat și mai multe infracțiuni de natură economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.