Banca Centrală Europeană este iar rămasă în urmă: Anunțul care îi atrage noi critici

În timp ce băncile centrale majore au crescut rapid și agresiv ratele de dobândă monetară la începutul lui 2022, pentru a combate inflația galopantă, BCE a acționat cu o întârziere de jumătate de an, potrivit ziare.com.

Azi, când FED și Banca Angliei au redus ritmul de creștere a dobânzilor și au anunțat renunțarea la majorările agresive, pentru a proteja economia și debitorii, BCE este iar rămasă în off-side.

Investitorii critică anunțul făcut de Banca Centrală Europeană cu privire la păstrarea ritmului de majorare a dobânzii monetare.

Dublă majorare de 0,50%

BCE a anunțat joi majorarea cu 0,50% a dobânziii de politică monetară, motivând decizia prin angajamentul legat de stabilitatea prețurilor și revenirea cât grabnică în proximitatea țintei de inflație de 2%.

Mai mult decât atât, în comunicatul instituției se arată că la viitoarea ședință de politică monetară, din martie, va fi operată o majorare similară a dobânzii de politică monetară, de 0,50%.

”Consiliul guvernatorilor va menține cursul în creșterea semnificativă a ratelor dobânzilor într-un ritm constant și în menținerea acestora la niveluri suficient de restrictive pentru a asigura revenirea în timp util a inflației la ținta sa de 2% pe termen mediu.

În consecință, Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cele trei rate cheie ale dobânzilor BCE cu 50 de puncte de bază și se așteaptă să le majoreze în continuare.

Având în vedere presiunile inflaționiste subiacente, Consiliul Guvernatorilor intenționează să majoreze ratele dobânzilor cu încă 50 de puncte de bază la următoarea sa ședință de politică monetară din martie și apoi va evalua traseul ulterioar al politicii sale monetare.”, se arată în comunicatul de presă.

Oficialii BCE rămân însă din ce în ce mai izolați, prin politica monetară adoptată, pe măsură ce investitorii arată din ce în ce mai încrezători că șocul inflaționist global se estompează, scrie Bloomberg.

”Pot veni o mulțime de știri de acum până în martie”, a declarat Peter Praet, fost economist șef al BCE, pentru sursa citată. ”Am fost surprins de intenția de a crește cu 50 de puncte de bază pentru că mă gândesc, cine știe ce se va întâmpla?”, a adăugat Praet.

Spre deosebire de dubla majorare a dobânzii monetare cu jumătate de punct procentual anunțată de către BCE, Rezerva Federală a SUA a crescut miercuri ratele cu doar un sfert de punct. La rândul său, Banca Angliei a comunicat că majorările agresive de dobândă se apropie de final.

Atât FED, cât și Banca Angliei au început creșterile de dobândă mult mai devreme decât BCE și au majorat dobânzile cu mult peste banca centrală a zonei euro, care a reușit până acum, rămasă în urmă, doar o majorare de 3 puncte procentuale.

Politicile celorlalte bănci centrale au determinat deja o încetinire a ritmului creșterilor de prețuri la nivel global, care a adus o reducere a inflației inclusiv în zona euro, măsurile tardive de acum ale BCE nefiind privite cu ochi buni de investitori, care acuză instituția că ”sfidează piețele”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #rata #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.