Banca Centrală Europeană este iar rămasă în urmă: Anunțul care îi atrage noi critici

În timp ce băncile centrale majore au crescut rapid și agresiv ratele de dobândă monetară la începutul lui 2022, pentru a combate inflația galopantă, BCE a acționat cu o întârziere de jumătate de an, potrivit ziare.com.

Azi, când FED și Banca Angliei au redus ritmul de creștere a dobânzilor și au anunțat renunțarea la majorările agresive, pentru a proteja economia și debitorii, BCE este iar rămasă în off-side.

Investitorii critică anunțul făcut de Banca Centrală Europeană cu privire la păstrarea ritmului de majorare a dobânzii monetare.

Dublă majorare de 0,50%

BCE a anunțat joi majorarea cu 0,50% a dobânziii de politică monetară, motivând decizia prin angajamentul legat de stabilitatea prețurilor și revenirea cât grabnică în proximitatea țintei de inflație de 2%.

Mai mult decât atât, în comunicatul instituției se arată că la viitoarea ședință de politică monetară, din martie, va fi operată o majorare similară a dobânzii de politică monetară, de 0,50%.

”Consiliul guvernatorilor va menține cursul în creșterea semnificativă a ratelor dobânzilor într-un ritm constant și în menținerea acestora la niveluri suficient de restrictive pentru a asigura revenirea în timp util a inflației la ținta sa de 2% pe termen mediu.

În consecință, Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cele trei rate cheie ale dobânzilor BCE cu 50 de puncte de bază și se așteaptă să le majoreze în continuare.

Având în vedere presiunile inflaționiste subiacente, Consiliul Guvernatorilor intenționează să majoreze ratele dobânzilor cu încă 50 de puncte de bază la următoarea sa ședință de politică monetară din martie și apoi va evalua traseul ulterioar al politicii sale monetare.”, se arată în comunicatul de presă.

Oficialii BCE rămân însă din ce în ce mai izolați, prin politica monetară adoptată, pe măsură ce investitorii arată din ce în ce mai încrezători că șocul inflaționist global se estompează, scrie Bloomberg.

”Pot veni o mulțime de știri de acum până în martie”, a declarat Peter Praet, fost economist șef al BCE, pentru sursa citată. ”Am fost surprins de intenția de a crește cu 50 de puncte de bază pentru că mă gândesc, cine știe ce se va întâmpla?”, a adăugat Praet.

Spre deosebire de dubla majorare a dobânzii monetare cu jumătate de punct procentual anunțată de către BCE, Rezerva Federală a SUA a crescut miercuri ratele cu doar un sfert de punct. La rândul său, Banca Angliei a comunicat că majorările agresive de dobândă se apropie de final.

Atât FED, cât și Banca Angliei au început creșterile de dobândă mult mai devreme decât BCE și au majorat dobânzile cu mult peste banca centrală a zonei euro, care a reușit până acum, rămasă în urmă, doar o majorare de 3 puncte procentuale.

Politicile celorlalte bănci centrale au determinat deja o încetinire a ritmului creșterilor de prețuri la nivel global, care a adus o reducere a inflației inclusiv în zona euro, măsurile tardive de acum ale BCE nefiind privite cu ochi buni de investitori, care acuză instituția că ”sfidează piețele”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #rata #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.