În timp ce în SUA piaţa rezidenţială dă semne de dezgheţ, în Suedia crahul rezidenţial dă de pământ cu moneda locală

Declinul dobânzilor creditelor ipotecare începe să revigoreze cererea de pe piaţa rezidenţială americană, scrie The Wall Street Journal.

Dobânda medie la creditele pe 30 de ani a coborât cu aproximativ un punct procentual de la un maxim pe 20 de ani de peste 7% în noiembrie, în mare parte ca reacţie la semnele că banca centrală americană aproape a terminat cu majorările de dobânzi. Declinul a adus noi cumpărători pe piaţă.

Cererile de credite ipotecare au crescut cu aproximativ un sfert de la sfârşitul anului trecut. Un indicator al contractelor imobiliare semnate a urcat în decembrie după şase luni de declin. Iar numărul celor care contactează agenţi imobiliari pentru lansarea procesului de achiziţie a crescut de la un minim atins în noiembrie.

Indiferent care va fi traiectoria dobânzilor şi economiei americane în continuare, 2023 va fi probabil unul lent pentru piaţa rezidenţială. Activitatea de pe această piaţă rămâne dramatic mai scăzută faţă de anul trecut.

Totuşi, economiştii de la Goldman Sachs Group declară că se aşteaptă ca ce a fost mai rău din declin să fi trecut şi ca sectorul să apese mai puţin pe viitor asupra creşterii economice.

Oficialii D.R. Horton, cel mai mare constructor de locuinţe din SUA după volume, au declarat pentru analişti în ianuarie că au înregistrat activitate crescută din punct de vedere al vânzărilor în primele săptămâni ale anului. Vânzările nete, potrivit acestora, sunt aşteptate să crească semnificativ din primul până în al doilea trimestru. Primăvara tinde să aducă mai mulţi cumpărători şi vânzători.

Potrivit agenţilor imobiliari, cumpărătorii s-au adaptat la realitatea că dobânzile mai mari la credite ipotecare le vor mânca mai mult din costurile lunare cu locuinţa.
În plus, constructorii de locuinţe oferă stimulente pentru a-şi vinde locuinţele finalizate.

Unii cumpărători contractează credite cu dobânzi care sunt temporar reduse pentru primii câţiva ani.

Între timp, în Suedia cel mai puternic crah al pieţei rezidenţiale şi cea mai rapidă inflaţie din anii ’90 transformă ţara într-o victimă timpurie a ciclului mondial de înăsprire a politicii monetare, împingând coroana la un minim pe aproape 14 ani, relatează Bloomberg.

În această ţară, din cauza preponderenţei creditelor ipotecare cu durată scurtă, majorările de dobânzi se simt imediat în buzunarele consumatorilor şi la nivelul consumului general.

Dobânzile din Suedia au urcat la 2,5% în ultimul an, cel mai ridicat nivel al acestora din 2008.

Constructorii locali avertizează că scumpirea energiei şi a creditului va continua să ţină cumpărătorii departe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Suedia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.