Un ex strateg al Kremlinului în criza ucraineană aruncă bomba: Acordurile de la Minsk nu au fost pentru a fi respectate

Vladislav Surkov, fostul consilier al preşedintelui Vladimir Putin, cunoscut ca arhitectul ”Acordurilor de la Minsk” (2014/2015), a recunoscut într-un interviu acordat directorului Centrului de conjunctură politică din Moscova, Aleksei Cesnakov, că încă de la început nu a mizat pe îndeplinirea acestor documente la elaborarea cărora a participat din partea Moscovei, relatează joi, 16 februarie, cotidianul rusesc Vedomosti.

Acordurile de la Minsk erau destinate să ducă la reglementarea conflictului din Donbas.
Interviul publicat constă în patru întrebări, la care fostul consilier prezidenţial răspunde prin ”da” sau ”nu”.

Întrebat dacă atunci când a lucrat la redactarea Acordurilor de la Minsk a pornit de la ipoteza că acestea ar trebui să fie puse în aplicare, Surkov a răspuns: ”Nu”.
În acest context, Cesnakov a amintit că, înainte cu o săptămână de declanşarea ”operaţiunii militare speciale” în Ucraina (aşa cum numeşte Moscova agresiunea sa împotriva Ucrainei) Surkov prezisese extinderea frontierei de vest a Federaţiei Ruse.

Fostul consilier prezidenţial – principalul strateg al Kremlinului în criza ucraineană din 2014 până în 2020, când a fost demis – a declarat în interviul menţionat că este mulţumit ”de modul în care s-a făcut asta” (extinderea frontierelor prin anexarea celor patru regiuni ucrainene – Doneţk şi Lugansk (în est), Herson şi Zaporojie /în sud/).
În asentiment cu fostul său şef, Vladimir Putin, Vladislav Surkov – considerat până recent eminenţa cenuşie a Kremlinului – consideră de asemenea că armata rusă acţionează ”eficient” în Ucraina.
Întrebat despre posibilitatea unei normalizări a relaţiilor între Rusia şi Occident în viitorul apropiat, Surkov a răspuns afirmativ, notează Vedomosti.
Grupul de contact trilateral (format din reprezentanţi ai Rusiei,Ucrainei şi OSCE) au semnat în septembrie 2014 primele acorduri de la Minsk prin care s-a pus capăt luptelor intense din estul Ucrainei.

Cel de-al doilea acord de la Minsk a oprit escaladarea conflictului în februarie 2015 în apropiere de Debalţevo (Donbas), unde forţele ucrainene erau încercuite, după ce Moscova trimise trupe regulate în ajutorul rebelilor separatişti, fiind semnate prin medierea Germaniei şi Franţei, notează publicaţia ucraineană Obozrevatel.
La 7 decembrie 2022, fostul cancelar german Angela Merkel declarase într-un interviu pentru Die Zeit că ”toţi înţelegeau” că acordurile de la Minsk au îngheţat doar conflictul din estul Ucrainei, dar nu l-au rezolvat.

Kremlinul şi propaganda rusă au speculat foarte mult declaraţia sa în care afirma că aceste acorduri au oferit Kievului ”un timp nepreţuit”, pretinzând că Angela Merkel şi François Hollande (preşedintele de la acea vreme al Franţei) urmăreau să ofere timp Ucrainei ca să se înarmeze.

Fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko declarase recent presei din ţara sa că semnase în 2015 Acordul de la Minsk în speranţa că (Vladimir) Putin se va ţine de cuvânt şi trupele sale vor asigura un coridor prin care să se retragă în siguranţa militarii ucraineni încercuiţi la Debalţevo. Însă, trupele ruse au deschis focul asupra soldaţilor ucraineni în timpul retragerii, a afirmat Poroşenko.

În justificările sale privind declanşarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, Kremlinul şi preşedintele Vladimir Putin personal au declarat în mod repetat că de vină ar fi Ucraina, care nu a îndeplinit acordurile de la Minsk.

Într-o declaraţie recentă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski apreciase că acordurile de la Minsk au fost încă de la început iniţiate de Occident ca o concesie făcută Rusiei şi că acestea nu puteau fi implementate fără ca Ucraina să-şi piardă teritorii.

Comentând joi afirmaţiile lui Surkov despre acordurile de la Minsk, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că principalul obiectiv al Acordurilor de la Minsk era ”să forţeze Kievul să-şi îndeplinească obligaţiile asumate”, informează Ukrainska Pravda.

”Desigur, sarcina principală a fost de a forţa Kievul să-şi îndeplinească obligaţiile. Acum înţelegem că nimeni nu avea de gând să facă acest lucru. Aşa că este mai bine să îl întrebăm pe Surkov în detaliu ce a vrut să spună prin asta”, a spus Peskov într-o conferinţă de presă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#surkov #acorduri #Minsk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentru al patrulea an consecutiv, în luna noiembrie, Platforma pentru Promovarea și Dezvoltarea Filantropiei a desfăşurat campania „Săptămâna Naţională a Bunătăţii”. Ghidaţi de sloganul „Bunătatea începe cu tine”, în perioada 11-17 noiembrie, ONG-urile membre ale Platformei au lansat apeluri către autorităţile locale, instituțiile publice, ONG-uri, agenţi economici și cetățeni pentru a se implica activ în acţiuni filantropice și comunitare.

Astfel, timp de 7 zile, faptele bune au cutreierat Moldova în lung şi în lat. Peste 3000 de persoane de toate vârstele au promovat filantropia şi au îndemnat oamenii să facă parte din această campanie naţională, care răspândeşte bunătate.

Au fost desfăşurate acţiuni menite să îmbunătăţească viaţa oamenilor, a mediului, a animalelor şi a comunităţilor în care locuiesc. Bătrânii au fost ajutaţi cu munca prin gospodărie, au primit prânzuri calde sau coşuri cu fructe, împărţite de elevi. Unii participanţi şi-au suflecat mânecile şi au salubrizat locurile publice împânzite de gunoaie, alţii au platat copaci și flori.

Activiştii bunătăţii au demarat multiple colectări de fonduri, haine, rechizite şi obiecte uzate, pentru ajutorarea familiilor aflate în dificultate şi a persoanelor social-vulnerabile din comunitate. O altă campanie de colectare de fonduri a fost organizată pentru copiii infectaţi cu tuberculoză, internaţi la Spitalul Clinic de Ftiziopneumologie.

În cadrul Săptămânii Naţionale a Bunătăţii au fost colectaţi nu doar bani şi haine, dar şi cărţi, pentru a promova cititul în familie şi a creşte generaţii de copii educate şi sănătoase, indiferent de statutul social al familiilor din care provin aceştia.

Faptele bune nu au ocolit nici animalele. Au fost colectate fonduri pentru hrana şi adăpostul acestora, iar câţiva voluntari au construit cuşti şi au hrănit patrupezii fără stăpân, aflaţi pe teritoriul unei Universităţi din Chişinău.

Pentru a promova cultura filantropică şi voluntariatul au fost desfăşurate o serie de lecții publice și concursuri, au fost organizate sesiuni de discuţii pentru a formula recomandări de îmbunătățire a cadrui legal pentru stimularea implicării filantropice, la care au participat deputați, reprezentanți ai instituțiilor publice relevante, ONG-uri și agenți economici.

Campania „Săptămâna națională a bunătății” a fost desfășurată de Platforma pentru Promovarea şi Dezvoltarea Filantropiei cu sprijinul poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#filantropie #campanie #Moldova