Cine este perfuzia cu bani a economiei Republicii Moldova

Sectorul gospodăriilor populației continuă să fie creditorul net al economiei naționale, iar sectorul societăților comerciale nefinanciare, sectorul societăților financiare și sectorul administrației publice se află, ca și în perioadele precedente pe poziția de debitor net, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Sectorul gospodăriilor populației este cel mai mare în economia națională din perspectiva activelor sale financiare, care în trimestrul III 2022 au constituit 270 010,3 mil. lei (+6,4 la sută comparativ cu trimestrul IV 2021), fiind formate, în mare parte, din participațiile în capital și de numerar și depozite – 67,7 și 27,0 la sută, respectiv, din totalul activelor sectorului dat. Totodată, angajamentele sectorului gospodăriilor populației au însumat 40 461,6 mil. lei (+8,6 la sută comparativ cu trimestrul IV 2021), fiind constituite, în principal, din împrumuturi contractate (93,3 la sută din totalul pasivelor).

Sectorul societăților comerciale nefinanciare este sectorul în care se înregistrează în continuare cea mai mare valoare financiară netă negativă (debitoare), la finele trimestrului III 2022 aceasta reprezenta -281 980,5 mil. lei (în creștere cu 10,4 la sută). Sectoarele administrației publice și societăților financiare, de asemenea sunt caracterizate printr o valoarea financiară netă negativă (debitoare), însă valoarea acestora este mult mai redusă, de -27 780,8 mil. lei (+ 5,8 la sută) și, respectiv, de -19 703,3 mil. lei (+4,6 la sută).

În același timp, sectorul gospodăriilor populației a înregistrat o valoare financiară netă de 229 548,7 mil. lei, fiind în creștere cu 6,1 la sută comparativ cu valoarea de 216 445,5 mil. lei înregistrată în trimestrul IV 2021.

De remarcat faptul că raportul dintre valoarea financiară netă și produsul intern brut (PIB) reflectă câte active nete deține un sector (sau datorează în cazul valorii financiare nete negative) la fiecare 1,0 la sută din PIB. Acest raport s-a diminuat comparativ cu finele trimestrului IV 2021 cu 3,0 puncte procentuale și a constituit -37,8 la sută în trimestrul III 2022.

Activele financiare ale sectorului societăților comerciale nefinanciare au totalizat 104 019,4 (+8,2 la sută). În structura lor ponderile majore sunt deținute de numerar și conturile bancare (43,0 la sută din totalul activelor) și de participații în capitalul altor entități instituționale (17,6 la sută din totalul activelor). În același timp, sectorul dat este cel mai mare în economia națională din perspectiva obligațiunilor sale, care în trimestrul III 2022 au constituit 385 999,9 mil. lei (+9,8 la sută comparativ cu trimestrul IV 2021), fiind formate, în mare parte, din capitalul propriu (58,3 la sută) și împrumuturile contractate (22,4 la sută din totalul pasivelor sectorului dat).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#creditor #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.