Moldova devine o mega putere gazieră în regiune! Moldovagaz: Țara interconectează piețele de metan din Asia și Europa

Reprezentanții SA „Moldovagaz” participă la forul energetic, care are loc zilele acestea în Turcia. În cadrul discursului său, Președintele Consiliului de Administrație al întreprinderii, Vadim Ceban, a prezentat o descriere a pieței de gaze din Republica Moldova, structura rețelelor de transport și distribuție a gazelor din țară, dinamica furnizărilor în ultimii ani, precum și alți parametri tehnici.

În acest sens, Ceban a remarcat potențialul rol strategic al Republicii Moldova la interconectarea piețelor de gaze din Asia și Europa de Est, ținând cont de funcționalitatea în regim de revers al tronsonului Transbalcanic, începând cu anul 2019.

La fel, au fost evidențiate modificările recente în legislația țării, care reglementează reversul virtual (backhaul). În acest sens, a menționat Vadim Ceban, grupul de companii „Moldovagaz” este pregătit să ofere potențialilor săi parteneri o gamă largă de servicii pe termen lung, inclusiv care vizează transportul de gazelor naturale.

„În curând, Turcia va deveni un mare supermarket pentru comercializarea gazelor. În acest sens, vom organiza Summitul Gazului de la Istanbul în perioada 14-15 februarie. Acesta, vom reuni la aceeași masă producători din Orientul Mijlociu, din țările Mării Caspice, Asia Centrală și consumatori din Europa”, potrivit ministrului Energiei și Resurselor Naturale al Turciei Fatih Donmez.

Turcia primește gaz în principal din Rusia, Iran și Azerbaidjan. În același timp, acționează în continuare ca un hub de transport important, deoarece o parte semnificativă a gazului este tranzită către Europa. De exemplu, în 2021, Federația Rusă a furnizat Turciei 26,3 miliarde de metri cubi de gaz, sau 44,9% din importurile totale ale țării, rezultă din raportul Autorității de Reglementare a Pieței Energetice din Turcia.

Vladimir Putin, președintele Federației Ruse a subliniat în timpul întâlnirii cu Erdogan că Turcia este în prezent ”cea mai fiabilă rută de aprovizionare a Europei” prin intermediul gazoductului TurkStream, care transportă gaz rusesc către Turcia şi mai multe ţări din sudul şi sud-estul Europei. TurkStream, care trece pe fundul Mării Negre, poate transporta până la 31,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Bulgaria, Grecia, Serbia, România, Ungaria şi Macedonia de Nord sunt alimentate pe această rută.

Autoritățile Republicii Moldova au declarat de nenumărate ori că vor să renunțe la dependența de o singură sursă Gazprom. De la începutul anului 2023, Chișinăul susține că a renunțat la gazul rusesc și cumpără exclusiv de pe bursă, însă nu este exclus că cel achiziționat de pe bursă este și gaz rusesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Turcia #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.