Înmatriculările de autoturisme noi în UE au crescut în ianuarie cu 11,3%

În luna ianuarie 2023, înmatriculările de autoturisme noi în Uniunea Europeană au crescut cu 11,3% faţă de ianuarie 2022, la 760.041 unităţi, scrie ZF.

Din total autoturisme înmatriculate în UE, 71.984 unităţi au fost full electrice, 53.560 unităţi plug-în hibrid şi 197.982 autoturisme cu propulsie hibridă.

Au fost înregistrate creşteri ale înmatriculărilor de autoturisme noi comparativ cu ianuarie 2021 în Spania (+51%), Italia (+19 %) şi Franţa (+8,8%) în timp ce Germania (-2,6%) a înregistrat o scădere a înmatriculărilor de autoturisme noi.

În ceea ce priveşte constructorii de automobile, cele mai multe autoturisme noi înmatriculate în total Europa sunt reprezentate de grupul VW cu 238.000 unităţi, în creştere cu 11,9%, urmate de grupul Stelantis cu 156.553 unităţi, în scădere cu 0,2% şi de Grupul Renault cu 94.889 unităţi, în creştere cu 24% (din care Dacia, cu 47.998 unităţi, înegisteează un avans de 40,7% faţă de ianuarie 2022). Autoturismele marca Ford au în ianuarie 2023 un număr de 37.609 unităţi noi înmatriculate, în scădere cu 2% faţă de ianuarie 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inmatriculari #constructor auto #automobile #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să consume mai mult decât produce, iar acest dezechilibru structural se vede clar în datele oficiale ale Băncii Naționale a Moldovei pentru trimestrul III 2025. Deficitul contului curent a ajuns la 867,1 milioane de dolari, echivalentul a 14,3% din PIB, un nivel considerat critic pentru o economie mică și dependentă de importuri.

Chiar dacă deficitul este ușor mai mic față de aceeași perioadă din 2024, problema de fond rămâne neschimbată. Moldova importă masiv și exportă insuficient. Doar în trimestrul III, deficitul comerțului exterior cu bunuri a depășit 1,65 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au crescut mai rapid decât exporturile

Raportat la PIB, balanța comercială cu bunuri indică un dezechilibru de –22,9%, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din valoarea economiei este „înghițită” de diferența dintre ce cumpărăm din afară și ce reușim să vindem

Importurile de bunuri și servicii reprezintă 52,5% din PIB, în timp ce exporturile se opresc la doar 29,6%, o diferență care explică presiunea constantă asupra contului curent.

Situația este agravată de structura economiei. Moldova exportă preponderent produse primare și agroalimentare, cu valoare adăugată redusă, dar importă masiv energie, produse industriale, echipamente și bunuri de consum. Doar importurile de produse energetice și electricitate au depășit 423 milioane de dolari într-un singur trimestru, în pofida scăderii prețului la gaz, creșterea fiind alimentată de majorarea importurilor de energie electrică

Excedentul din servicii și banii trimiși de moldovenii din diaspora mai atenuează șocul, dar nu rezolvă problema. Remiterile și transferurile curente funcționează ca un „colac de salvare” temporar, nu ca un motor de dezvoltare. Fără ele, deficitul extern ar fi exploziv.