FOTO 50 de elevi au efectuat audituri energetice pentru locuințele a zeci de de familii din țară

21 Feb. 2023, 10:04
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
21 Feb. 2023, 10:04 // Actual //  MD Bani

Dotați cu echipamente speciale, 50 de tineri din Moldova au mers din casă în casă în 80 de gospodării, unde au efectuat pe parcursul lunii decembrie un audit energetic al locuințelor, cu recomandările corespunzătoare. Instruiți de specialiști în domeniu, elevii au măsurat suprafețele pe care iese căldura și intră frigul în locuință, umiditatea, nivelul de ventilare, de CO2, au constatat prezența sau absența mucegaiului și au oferit consultanță.

La activitate au participat elevi ai claselor gimnaziale din opt localități – Andrușul de Jos, Constantinovca, Vișniovca, Pruteni, Grătiești, Chișcăreni, Șoldănești și Chișinău – care fac parte din Școala Verde, un proiect creat în anul 2022 de Alianța pentru Eficiența Energetică și Regenerabile (AEER), în colaborare cu Asociația Jurnaliștilor de Mediu (AJMTEM).

„Ne-a uimit cel mai mult că anume casele construite într-un mod tradițional, bătrânești, mențin cel mai bine căldura și au un nivel de umiditate potrivit. Oamenii au fost foarte încântați că am venit la ei, au fost curioși să vadă aparatele pe care le-am folosit, ce putem testa, care sunt normele din casele lor și care sunt normele medii admisibile”, a povestit Marius Gavriliță, unul dintre membrii echipei „Școala Verde” de la Grătiești.

„Ceea ce au făcut acești tineri este de o importanță și un impact foarte mare pentru populație. Inițial, când am văzut conceptul, eram sceptic privind interesul elevilor, apoi îmi era foarte interesant cum anume o să fie implicați tinerii în această activitate. Astăzi, însă, mă simt foarte impresionat – într-adevăr s-au făcut lucruri foarte bune”, a remarcat coordonatorul de proiecte la People in Need Moldova, Vladislav Scripniciuc, în cadrul evenimentului de premiere a elevilor.

Directoarea executivă AEER, Irina Plis, a menționat că activitatea Școlii Verzi a fost apreciată și peste hotare – șase țări ale Parteneriatului Estic și-au manifestat interesul să preia această experiență.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Deja sunt doi ani de când am început această călătorie minunată cu „Școala verde” și acum deja vedem că elevii și-au sporit capacitatea de a înțelege aspectele energetice și împărtășesc cunoștințele în comunitate. Experiența aceasta este demnă de a fi replicată și pe plan regional”, a spus Irina Plis.

„Din această experiență, am învățat lecția că trebuie să avem mai multă încredere în tineri și în potențialul lor – s-au implicat cu entuziasm și responsabilitate, peste așteptările noastre, ceea ce ne dă speranțe mari față de viitorul acestui stat”, a conchis Lilia Curchi, directoarea executivă a Asociației Jurnaliștilor de Mediu.

Pentru implicarea și contribuția la informarea cetățenilor despre măsurile de depășire a impactului crizei energetice, tinerii au primit diplome și  premii – lampă de masă LED și disc extern, eficiente energetic, iar școlile lor au primit câte un voucher în valoare de 5 500 lei, pentru îmbunătățirea iluminatului într-o sală de clasă.

Activitatea de informare a celor 80 de gospodării a fost realizată în cadrul proiectului Asociației Jurnaliștilor de Mediu, „Eficiența energetică – păstrăm căldura, reducem factura”, ca parte a programului „Împreună susținem populația vulnerabilă afectată de criza energetică”, finanțat de Uniunea Europeană, implementat de People in Need Moldova.

05 Sept. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:12 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante  prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.