Marea Britanie, Germania și Franța ar pregăti un pact NATO-Ucraina. Protecția ar fi limitată și ar forța pacea cu Rusia

27 Feb. 2023, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Feb. 2023, 05:45 // Actual //  bani.md

Specialiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului publică informații apărute din surse diplomatice înalte și sintetizate într-un articol din Wall Street Journal.

Oficialii din Marea Britanie, Franța și Germania ar lucra la detaliile unui pact militar între NATO și Ucraina, care ar oferi protecție limitată Kievului, departe de cea primită în cazul aderării la pactul militar nord-atlantic. În plus, ar presa Ucraina să accepte un acord de pace cu Rusia negociat în condiții nefavorabile.

Publicația WSJ a raportat că prevederile exacte ale pactului nu sunt încă definitivate, dar oficialii au indicat că înțelegerea ar viza furnizarea de echipament militar avansat, arme și muniție Ucrainei, dar nu și protecție conform articolului V sau un angajament de a staționa forțele NATO în Ucraina.

În plus, ar fi departe de aspirațiile Ucrainei de aderare deplină la NATO. Oficialii care au oferit informații pe surse pentru WSJ au declarat că pactul are ca scop protejarea Ucrainei astfel încât forțele ucrainene să poată desfășura o contraofensivă care să aducă Rusia la masa negocierilor și să descurajeze orice viitoare agresiune rusă.

WSJ scrie că oficialii militari consultați își exprimă rezerve cu privire la capacitatea Occidentului de a susține un efort de război prelungit. În plus, se arată îngrijorați de numărul mare de victime pe care Ucraina l-ar înregistra într-un război prelungit și de capacitatea forțelor ucrainene de a recuceri complet teritoriile ocupate de mult timp, precum Crimeea.

WSJ arată că rezervele acestor oficiali, exprimate în mod anonim, contrastează cu declarațiile publice de susținere a efortului de război al Ucrainei făcute acum câteva zile de președintele american Joe Biden.

Discursul oficial al SUA nu amintește nicicum despre negocieri de pace. Pe deasupra, liderii din Europa Centrală și de Est și-au exprimat în mod repetat îngrijorările că eventuale negocieri de pace premature ar încuraja o viitoare agresiune a Rusiei.

Vladimir Putin nu a indicat recent că ar fi dispus să facă compromisuri în ceea ce privește obiectivele maximaliste declarate, care includ „neutralitatea”, „demilitarizarea Ucrainei”, precum și schimbarea de facto a regimului la Kiev, așa cum ISW a raportat constant după declanșarea invaziei în Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Sept. 2026, 19:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Sept. 2026, 19:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.