Marea Britanie, Germania și Franța ar pregăti un pact NATO-Ucraina. Protecția ar fi limitată și ar forța pacea cu Rusia

Specialiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului publică informații apărute din surse diplomatice înalte și sintetizate într-un articol din Wall Street Journal.

Oficialii din Marea Britanie, Franța și Germania ar lucra la detaliile unui pact militar între NATO și Ucraina, care ar oferi protecție limitată Kievului, departe de cea primită în cazul aderării la pactul militar nord-atlantic. În plus, ar presa Ucraina să accepte un acord de pace cu Rusia negociat în condiții nefavorabile.

Publicația WSJ a raportat că prevederile exacte ale pactului nu sunt încă definitivate, dar oficialii au indicat că înțelegerea ar viza furnizarea de echipament militar avansat, arme și muniție Ucrainei, dar nu și protecție conform articolului V sau un angajament de a staționa forțele NATO în Ucraina.

În plus, ar fi departe de aspirațiile Ucrainei de aderare deplină la NATO. Oficialii care au oferit informații pe surse pentru WSJ au declarat că pactul are ca scop protejarea Ucrainei astfel încât forțele ucrainene să poată desfășura o contraofensivă care să aducă Rusia la masa negocierilor și să descurajeze orice viitoare agresiune rusă.

WSJ scrie că oficialii militari consultați își exprimă rezerve cu privire la capacitatea Occidentului de a susține un efort de război prelungit. În plus, se arată îngrijorați de numărul mare de victime pe care Ucraina l-ar înregistra într-un război prelungit și de capacitatea forțelor ucrainene de a recuceri complet teritoriile ocupate de mult timp, precum Crimeea.

WSJ arată că rezervele acestor oficiali, exprimate în mod anonim, contrastează cu declarațiile publice de susținere a efortului de război al Ucrainei făcute acum câteva zile de președintele american Joe Biden.

UK, French, & German officials are reportedly preparing a NATO-Ukraine pact that falls far short of the protections Ukraine would receive from NATO membership & could reflect a desire to press Ukraine to accept a negotiated settlement on unfavorable terms. https://t.co/r4yr8I5urW pic.twitter.com/8gRMiZAMBu

— Institute for the Study of War (@TheStudyofWar) February 26, 2023

Discursul oficial al SUA nu amintește nicicum despre negocieri de pace. Pe deasupra, liderii din Europa Centrală și de Est și-au exprimat în mod repetat îngrijorările că eventuale negocieri de pace premature ar încuraja o viitoare agresiune a Rusiei.

Vladimir Putin nu a indicat recent că ar fi dispus să facă compromisuri în ceea ce privește obiectivele maximaliste declarate, care includ „neutralitatea”, „demilitarizarea Ucrainei”, precum și schimbarea de facto a regimului la Kiev, așa cum ISW a raportat constant după declanșarea invaziei în Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#NATO #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament