Marea Britanie, Germania și Franța ar pregăti un pact NATO-Ucraina. Protecția ar fi limitată și ar forța pacea cu Rusia

27 Feb. 2023, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Feb. 2023, 05:45 // Actual //  bani.md

Specialiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului publică informații apărute din surse diplomatice înalte și sintetizate într-un articol din Wall Street Journal.

Oficialii din Marea Britanie, Franța și Germania ar lucra la detaliile unui pact militar între NATO și Ucraina, care ar oferi protecție limitată Kievului, departe de cea primită în cazul aderării la pactul militar nord-atlantic. În plus, ar presa Ucraina să accepte un acord de pace cu Rusia negociat în condiții nefavorabile.

Publicația WSJ a raportat că prevederile exacte ale pactului nu sunt încă definitivate, dar oficialii au indicat că înțelegerea ar viza furnizarea de echipament militar avansat, arme și muniție Ucrainei, dar nu și protecție conform articolului V sau un angajament de a staționa forțele NATO în Ucraina.

În plus, ar fi departe de aspirațiile Ucrainei de aderare deplină la NATO. Oficialii care au oferit informații pe surse pentru WSJ au declarat că pactul are ca scop protejarea Ucrainei astfel încât forțele ucrainene să poată desfășura o contraofensivă care să aducă Rusia la masa negocierilor și să descurajeze orice viitoare agresiune rusă.

WSJ scrie că oficialii militari consultați își exprimă rezerve cu privire la capacitatea Occidentului de a susține un efort de război prelungit. În plus, se arată îngrijorați de numărul mare de victime pe care Ucraina l-ar înregistra într-un război prelungit și de capacitatea forțelor ucrainene de a recuceri complet teritoriile ocupate de mult timp, precum Crimeea.

WSJ arată că rezervele acestor oficiali, exprimate în mod anonim, contrastează cu declarațiile publice de susținere a efortului de război al Ucrainei făcute acum câteva zile de președintele american Joe Biden.

Discursul oficial al SUA nu amintește nicicum despre negocieri de pace. Pe deasupra, liderii din Europa Centrală și de Est și-au exprimat în mod repetat îngrijorările că eventuale negocieri de pace premature ar încuraja o viitoare agresiune a Rusiei.

Vladimir Putin nu a indicat recent că ar fi dispus să facă compromisuri în ceea ce privește obiectivele maximaliste declarate, care includ „neutralitatea”, „demilitarizarea Ucrainei”, precum și schimbarea de facto a regimului la Kiev, așa cum ISW a raportat constant după declanșarea invaziei în Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.