Marea Britanie, Germania și Franța ar pregăti un pact NATO-Ucraina. Protecția ar fi limitată și ar forța pacea cu Rusia

Specialiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului publică informații apărute din surse diplomatice înalte și sintetizate într-un articol din Wall Street Journal.

Oficialii din Marea Britanie, Franța și Germania ar lucra la detaliile unui pact militar între NATO și Ucraina, care ar oferi protecție limitată Kievului, departe de cea primită în cazul aderării la pactul militar nord-atlantic. În plus, ar presa Ucraina să accepte un acord de pace cu Rusia negociat în condiții nefavorabile.

Publicația WSJ a raportat că prevederile exacte ale pactului nu sunt încă definitivate, dar oficialii au indicat că înțelegerea ar viza furnizarea de echipament militar avansat, arme și muniție Ucrainei, dar nu și protecție conform articolului V sau un angajament de a staționa forțele NATO în Ucraina.

În plus, ar fi departe de aspirațiile Ucrainei de aderare deplină la NATO. Oficialii care au oferit informații pe surse pentru WSJ au declarat că pactul are ca scop protejarea Ucrainei astfel încât forțele ucrainene să poată desfășura o contraofensivă care să aducă Rusia la masa negocierilor și să descurajeze orice viitoare agresiune rusă.

WSJ scrie că oficialii militari consultați își exprimă rezerve cu privire la capacitatea Occidentului de a susține un efort de război prelungit. În plus, se arată îngrijorați de numărul mare de victime pe care Ucraina l-ar înregistra într-un război prelungit și de capacitatea forțelor ucrainene de a recuceri complet teritoriile ocupate de mult timp, precum Crimeea.

WSJ arată că rezervele acestor oficiali, exprimate în mod anonim, contrastează cu declarațiile publice de susținere a efortului de război al Ucrainei făcute acum câteva zile de președintele american Joe Biden.

UK, French, & German officials are reportedly preparing a NATO-Ukraine pact that falls far short of the protections Ukraine would receive from NATO membership & could reflect a desire to press Ukraine to accept a negotiated settlement on unfavorable terms. https://t.co/r4yr8I5urW pic.twitter.com/8gRMiZAMBu

— Institute for the Study of War (@TheStudyofWar) February 26, 2023

Discursul oficial al SUA nu amintește nicicum despre negocieri de pace. Pe deasupra, liderii din Europa Centrală și de Est și-au exprimat în mod repetat îngrijorările că eventuale negocieri de pace premature ar încuraja o viitoare agresiune a Rusiei.

Vladimir Putin nu a indicat recent că ar fi dispus să facă compromisuri în ceea ce privește obiectivele maximaliste declarate, care includ „neutralitatea”, „demilitarizarea Ucrainei”, precum și schimbarea de facto a regimului la Kiev, așa cum ISW a raportat constant după declanșarea invaziei în Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#NATO #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.