Marea Britanie, Germania și Franța ar pregăti un pact NATO-Ucraina. Protecția ar fi limitată și ar forța pacea cu Rusia

Specialiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului publică informații apărute din surse diplomatice înalte și sintetizate într-un articol din Wall Street Journal.

Oficialii din Marea Britanie, Franța și Germania ar lucra la detaliile unui pact militar între NATO și Ucraina, care ar oferi protecție limitată Kievului, departe de cea primită în cazul aderării la pactul militar nord-atlantic. În plus, ar presa Ucraina să accepte un acord de pace cu Rusia negociat în condiții nefavorabile.

Publicația WSJ a raportat că prevederile exacte ale pactului nu sunt încă definitivate, dar oficialii au indicat că înțelegerea ar viza furnizarea de echipament militar avansat, arme și muniție Ucrainei, dar nu și protecție conform articolului V sau un angajament de a staționa forțele NATO în Ucraina.

În plus, ar fi departe de aspirațiile Ucrainei de aderare deplină la NATO. Oficialii care au oferit informații pe surse pentru WSJ au declarat că pactul are ca scop protejarea Ucrainei astfel încât forțele ucrainene să poată desfășura o contraofensivă care să aducă Rusia la masa negocierilor și să descurajeze orice viitoare agresiune rusă.

WSJ scrie că oficialii militari consultați își exprimă rezerve cu privire la capacitatea Occidentului de a susține un efort de război prelungit. În plus, se arată îngrijorați de numărul mare de victime pe care Ucraina l-ar înregistra într-un război prelungit și de capacitatea forțelor ucrainene de a recuceri complet teritoriile ocupate de mult timp, precum Crimeea.

WSJ arată că rezervele acestor oficiali, exprimate în mod anonim, contrastează cu declarațiile publice de susținere a efortului de război al Ucrainei făcute acum câteva zile de președintele american Joe Biden.

UK, French, & German officials are reportedly preparing a NATO-Ukraine pact that falls far short of the protections Ukraine would receive from NATO membership & could reflect a desire to press Ukraine to accept a negotiated settlement on unfavorable terms. https://t.co/r4yr8I5urW pic.twitter.com/8gRMiZAMBu

— Institute for the Study of War (@TheStudyofWar) February 26, 2023

Discursul oficial al SUA nu amintește nicicum despre negocieri de pace. Pe deasupra, liderii din Europa Centrală și de Est și-au exprimat în mod repetat îngrijorările că eventuale negocieri de pace premature ar încuraja o viitoare agresiune a Rusiei.

Vladimir Putin nu a indicat recent că ar fi dispus să facă compromisuri în ceea ce privește obiectivele maximaliste declarate, care includ „neutralitatea”, „demilitarizarea Ucrainei”, precum și schimbarea de facto a regimului la Kiev, așa cum ISW a raportat constant după declanșarea invaziei în Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#NATO #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.