Industria construcțiilor – paralizată! Numărul locuințelor date în exploatare la nivelul ultimelor 20 de ani

Anul 2022 a fost unul extrem de dificil pentru industria construcțiilor din Republica Moldova. Prețurile la materialele de construcții și costurile cu forța de muncă au crescut semnificativ cu peste 40%, în timp ce prețul de vânzare la apartamentele noi a înregistrat o creștere de 14%. În rezultat încasările reale ale agenților economici în 2022 au fost cu 20% mai mici decât un an înainte. Pe lângă scăderea reală a veniturilor, companiile de construcție s-au confruntat și cu scăderea semnificativă de circa 30-40% a vânzărilor de apartamente noi, constată economistul Veaceslav Ioniță într-o postare pe blogul său.

Datele noi ale Biroului de Statistică denotă o scădere puternică de 2,7 ori a numărului de locuințe date în exploatare în 2022. Dacă în 2021 a fost stabilit un record de la independență încoace și au fost date în exploatare 900 mii m2 spații de locuit, atunci în 2022 acest indicator a căzut până la 338 mii m2, cea ce reprezintă minimul pentru ultimii 20 ani.

Economistul susține că, cel mai puternic a fost afectata industria construcțiilor de apartamente din mun. Chișinău, care deține o cotă de 2/3 din totalul locuințelor construite în Moldova. Dacă în 2021 în Chișinău au fost date în exploatare apartamente cu o suprafață totală de 589 mii m2, atunci în 2022 acest indicator s-a redus de 5 ori, până la 119 mii m2.

„Darea în exploatare a caselor individuale tot a înregistrat o scădere de circa 50%, de la 289 mii m2 în 2021 până la 188 mii m2 în 2022. Din totalul caselor individuale 1/3 sunt construite în mun. Chișinău, celelalte pe restul teritoriului țării. Unica excepție pozitivă a fost înregistrată la darea în exploatare a apartamentelor noi înafara municipiului Chișinău. Pe restul teritoriului țării acest indicator a crescut cu 45%, de la 21,6 mii m2 în 2021 la 31,2 mii m2 în 2022. Însă după cum observați, piața apartamentelor din afara mun. Chișinău este una minusculă și reprezintă doar 2-3% din totalul locuințelor construite”, a punctat Ioniță.

Din datele de până la criza din 2022 putem deduce că 75% din toată piața de locuințe noi este concentrată în mun. Chișinău, dintre care 2/3 sunt apartamente și 10% case individuale. Apoi urmează casele individuale construite în restul țării cu o cotă de 22%, iar construcția de apartamente din afara mun. Chișinău constituie doar 2-3% din întreaga piață de locuințe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cinstructii #immobil #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.