„Regele low-cost ” ar putea ateriza în Republica Moldova după ce ungurii au anunțat că își cară avioanele din țară

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, aflat într-o vizită oficială la Dublin, a avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții companiei aeriene Ryanair. Alături de Jason McGuinness, Director comercial Ryanair, și Raymond Kelliher, Director pentru dezvoltarea rutelor al companiei, oficialii au discutat despre posibilitatea operatorului irlandez să lanseze zboruri din și spre Republica Moldova. Ieri, compania low-cost Wizz-Air a anunțat într-un comunicat de presă că își suspendă zborurile din și spre Republica Moldova urmare a riscului de securitate.

Șeful legislativului le-a transmis reprezentanților companiei că țara noastră a progresat semnificativ la toate capitolele după discuția pe care reprezentanții Ryanair au avut-o la 11 noiembrie 2022 cu fostul ministru Andrei Spînu. De asemenea, le-a vorbit despre procedurile aplicate de autoritățile competente din Republica Moldova în scopul asigurării unui nivel corespunzător al siguranței și securității aeronautice, menționând că, potrivit analizei tuturor riscurilor, zborurile în spațiul aerian național pot fi efectuate în siguranță.

Președintele Parlamentului i-a asigurat pe reprezentanții Ryanair că autoritățile Republicii Moldova sunt deschise pentru a le oferi toate condițiile necesare pentru a veni la Chișinău. „Am ținut foarte mult să avem această discuție și sper să avem primele rezultate cât mai curând”, a menționat Președintele Parlamentului, Igor Grosu, la finalul discuțiilor.

Companiile low-cost, inclusiv Ryan Air au anunțat de mai multe ori că taxele aeroportuare mari îi împiedică dă vină în Republica Moldova.

Or, în țările vecine operatorii low-cost operează curse spre diferite destinații la prețuri care variază între 15 – 30 de euro. RyanAir a avut mai multe tentative de a veni în Republica Moldova, dar a refuzat din cauza taxelor mari.

Specialiștii susțin că politica de preţuri a unei companii low-cost diferă de cea a unei companii de linie. Costurile per fotoliu pentru un kilometru sunt calculate în funcţie de capacitatea avionului, nivelul de ocupare a locurilor din fiecare cursă, dar şi de taxele aeroportuare. Astfel, pentru a fi cât mai eficiente, aceste curse sunt efectuate pe distanţe cuprinse între două şi trei ore de zbor, cu aeronave a căror capacitate minimă e de 150 de locuri.

Cât costă o călătorie din Chişinău şi una din România

Paris. Cu rezervare de la Chişinău, un bilet de avion te costă 119 euro. Dacă decolezi din Bucureşti spre oraşul îndrăgostiţilor, zbori cu doar 20 de euro. Pentru un bilet de autocar Chişinău-Bucureşti mai scoţi din buzunar circa 260 de lei.

Madrid. Cu decolare din Chişinău, plăteşti 197 de euro. De la Târgu Mureş, doar 15 euro. Pentru a ajunge de la Chişinău la Târgu Mureş mai plăteşti circa 270 de lei, biletul de autocar.

Milano. Un zbor cu decolare din Chişinău costă 118 euro. În schimb, pentru un bilet de avion Timişoara-Milano poţi să plăteşti chiar şi 13 euro. Adaugă 40 de euro un zbor cu Carpatair de la Chişinău până în Timişoara.

Londra. De la Chişinău plăteşti 129 de euro pentru biletul de avion. De la Cluj-Napoca, plăteşti 24 de euro. Un bilet de autocar de la Chişinău la Cluj te costă 320 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ryan air #Aeroport #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrala hidroelectrică de la Costești ar putea să-și dubleze capacitatea de generare a energiei electrice prin extinderea surselor de producere cu ajutorul energiei regenerabile. Proiectele ambițioase au fost prezentate ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei vizite de documentare la Întreprinderea de Stat „Nodul Hidroenergetic Costești”.

Potrivit administrației întreprinderii, în frunte cu Igor Cibotaru, sunt pregătite studii de fezabilitate pentru instalarea unui parc fotovoltaic plutitor și a unui parc eolian, fiecare cu o capacitate de 5 până la 10 MW. Acestea vor fi completate cu baterii pentru stocarea energiei electrice, transformând nodul într-un important actor pe piața energiei, inclusiv pe cea de echilibrare, odată cu lansarea piețelor pe termen scurt.

Investițiile ar urma să fie acoperite din sursele proprii ale întreprinderii, acumulate în anii precedenți din profitul net reinvestit în dezvoltarea infrastructurii.

„Prin diversificarea surselor – apă, aer și soare – vom reduce dependența de o singură tehnologie și vom crește stabilitatea sistemului energetic național,” a declarat administratorul Cibotaru.

În prezent, centrala funcționează cu un singur generator de 16 MW, pus în funcțiune în 1978, și produce circa 65 milioane kWh anual – echivalentul a aproximativ 6% din energia electrică generată pe plan intern. Activitatea sa depinde de deciziile grupului operativ moldo-român, care gestionează debitul de apă din lacul de acumulare Costești.

Lacul de acumulare Costești, al doilea ca mărime din țară după cel de la Dubăsari, se întinde pe 70 km în susul râului Prut și are o suprafață de 59 km², o capacitate de 1,285 miliarde metri cubi și o adâncime maximă de 43 metri.

Dacă proiectele vor primi undă verde de la Consiliul de administrație, centrala de la Costești ar putea deveni un exemplu regional de tranziție energetică durabilă.