Strategii Băncii Centrale Europene s-au aflat recent în faţa unor date crude: companiile profită de pe urma inflaţiei ridicate, în timp ce muncitorii şi consumatorii duc greul, scrie Reuters.
Strategii Băncii Centrale Europene s-au aflat recent în faţa unor date crude: companiile profită de pe urma inflaţiei ridicate, în timp ce muncitorii şi consumatorii duc greul, scrie Reuters.
În ultimele nouă luni, imaginea macroeconomică principală a fost că scumpirile dramatice la orice, de la energie la alimente şi semiconductori împing puternic în sus costurile pentru companii în cele 20 de ţări din zona euro.
BCE a reacţionat prin cea mai agresivă majorare a dobânzilor din patru decenii pentru a tempera cererea, argumentând că există riscul ca preţurile mai mari de consum să împingă în sus salariile şi să creeze o spirală inflaţionistă.
Însă, recent, o imagine uşor diferită s-a înfăţişat băncii, potrivit unor surse familiare cu situaţia: marjele de profit ale companiilor sunt în creştere, şi nu scădere, cum ar fi de aşteptat în condiţiile creşterii atât de viguoase a costurilor.
Ideea că firmele au majorat preţurile exagerat pe seama consumatorilor şi salariaţilor ar putea stârni mânia publicului general, dar are în acelaşi timp şi implicaţii pentru bancherii centrali. O nouă imagine privind inflaţia concentrată pe marje i-ar putea încuraja pe membrii consiliului guvernator al BCE care susţin că nu mai sunt necesare noi majorări de dobânzi, potrivit economiştilor intervievaţi de Reuters.
Dezbaterea ar putea fi reluată la următoarea şedinţă de politică monetară a BCE de pe 16 martie, când banca a promis să majoreze dobânzile până la cel mai ridicat nivel de la momentul de apogeu al crizei financiare din 2008.
Preşedinta BCE Christine Lagarde a declarat recent că ar putea fi necesar ca majorările de dobânzi să persiste dincolo de o majorare plănuită în martie, notează Bloomberg. „Cu cât vor fi majorate dobânzile la fiecare şedinţă este imposibil de precizat în acest moment“, a arătat Lagarde.
Aceasta a descris majorarea din martie drept atât necesară, cât şi foarte probabilă, subliniind că strategii vor face totul pentru a readuce inflaţia la ţinta de 2%, în special prin prisma ultimelor date privind creşterile de preţuri din Europa.
Inflaţia din zona euro a scăzut mai puţin decât anticipaseră mulţi economişti în februarie. Rata inflaţiei a slăbit uşor la 8,5%, de la 8,6% în ianuarie, în condiţiile în care preţurile serviciilor, bunurilor şi alimentelor au accelerat chiar dacă scumpirea energiei a încetinit. Economiştii chestionaţi de Reuters anticipaseră o scădere la 8,2%, scrie Financial Times.
Inflaţia de bază, care exclude preţurile energiei şi alimentelor, a urcat la un nou record de 5,6%, de la 5,3% în ianuarie.
În Germania, inflaţia a reizbucnit în februarie, sfidând estimările privind un declin.
Accelerarea scumpirilor din Germania la 9,3% în februarie, de la 9,2% în ianuarie a venit după creşteri similare ale inflaţiei din Franţa şi Spania.
