BCE, în faţa realităţii dure: Inflaţia este încă viaţă şi scade foarte greu

Strategii Băncii Centrale Europene s-au aflat recent în faţa unor date crude: companiile profită de pe urma inflaţiei ridicate, în timp ce muncitorii şi consumatorii duc greul, scrie Reuters.

În ultimele nouă luni, imaginea macroeconomică principală a fost că scumpirile dramatice la orice, de la energie la alimente şi semiconductori împing puternic în sus costurile pentru companii în cele 20 de ţări din zona euro.

BCE a reacţionat prin cea mai agresivă majorare a dobânzilor din patru decenii pentru a tempera cererea, argumentând că există riscul ca preţurile mai mari de consum să împingă în sus salariile şi să creeze o spirală inflaţionistă.

Însă, recent, o imagine uşor diferită s-a înfăţişat băncii, potrivit unor surse familiare cu situaţia: marjele de profit ale companiilor sunt în creştere, şi nu scădere, cum ar fi de aşteptat în condiţiile creşterii atât de viguoase a costurilor.

Ideea că firmele au majorat preţurile exagerat pe seama consumatorilor şi salariaţilor ar putea stârni mânia publicului general, dar are în acelaşi timp şi implicaţii pentru bancherii centrali. O nouă imagine privind inflaţia concentrată pe marje i-ar putea încuraja pe membrii consiliului guvernator al BCE care susţin că nu mai sunt necesare noi majorări de dobânzi, potrivit economiştilor intervievaţi de Reuters.

Dezbaterea ar putea fi reluată la următoarea şedinţă de politică monetară a BCE de pe 16 martie, când banca a promis să majoreze dobânzile până la cel mai ridicat nivel de la momentul de apogeu al crizei financiare din 2008.

Preşedinta BCE Christine Lagarde a declarat recent că ar putea fi necesar ca majorările de dobânzi să persiste dincolo de o majorare plănuită în martie, notează Bloomberg. „Cu cât vor fi majorate dobânzile la fiecare şedinţă este imposibil de precizat în acest moment“, a arătat Lagarde.

Aceasta a descris majorarea din martie drept atât necesară, cât şi foarte probabilă, subliniind că strategii vor face totul pentru a readuce inflaţia la ţinta de 2%, în special prin prisma ultimelor date privind creşterile de preţuri din Europa.

Inflaţia din zona euro a scăzut mai puţin decât anticipaseră mulţi economişti în februarie. Rata inflaţiei a slăbit uşor la 8,5%, de la 8,6% în ianuarie, în condiţiile în care preţurile serviciilor, bunurilor şi alimentelor au accelerat chiar dacă scumpirea energiei a încetinit. Economiştii chestionaţi de Reuters anticipaseră o scădere la 8,2%, scrie Financial Times.

Inflaţia de bază, care exclude preţurile energiei şi alimentelor, a urcat la un nou record de 5,6%, de la 5,3% în ianuarie.
În Germania, inflaţia a reizbucnit în februarie, sfidând estimările privind un declin.

Accelerarea scumpirilor din Germania la 9,3% în februarie, de la 9,2% în ianuarie a venit după creşteri similare ale inflaţiei din Franţa şi Spania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #consumatori #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.