Afacerile unui gigant petrolier cu business și în Moldova au crescut cu 42% în 2022

03 Mart. 2023, 06:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Mart. 2023, 06:00 // Actual //  bani.md

Rompetrol Rafinare, companie membră a grupului KMG International, a înregistrat în 2022 o cifră de afaceri de 6,5 miliarde de dolari, în creștere cu 42% față de 2021, și un profit net de 90,3 milioane de dolari.

În 2021, compania a avut pierderi de 186,7 milioane de dolari și o cifră de afaceri de 4,6 miliarde de dolari.

„Anul precedent a fost unul complex, cu un context regional atipic și cu o revizie generală efectuată în grafic și în deplină siguranță. Cu toate acestea, rafinăriile noastre au avut un grad de utilizare ridicat și au susținut planurile operaționale proiectate, în cele mai bune condiții de securitate în muncă și protecție a mediului”, a declarat Felix Crudu–Tesloveanu, directorul general al Rompetrol Rafinare.

În 2022, Rompetrol Rafinare a realizat exporturi în valoare de circa 1,7 miliarde de dolari.

Cantitățile totale exportate de rafinăriile Petromidia, Vega și Divizia de Petrochimie a Rompetrol Rafinare s-au ridicat la aproximativ 1,8 milioane de tone.

De asemenea, compania a plătit la bugetul de stat contribuții, taxe, impozite și TVA de 1,56 miliarde de dolari pe tot parcursul anului precedent.

În ceea ce privește taxa de solidaritate impusă de guvern, compania estimează că va trebui să achite suma de 124,6 milioane de dolari, reflectând-o în situațiile financiare preliminare neauditate pentru anul 2022.

Acționarii semnificativi ai Rompetrol Rafinare sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și Ministerul Energiei (44,7%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.