Folosește regula 50-30-20 în gestionarea banilor tăi! Cum să o aplici și ce presupune

Gestionarea finanțelor și stabilirea unui buget lunar poate fi o adevărată provocare.Dacă nu știți cu ce să începeți, strategia 50-30-20 te va ajuta. Iată cum lucrează regula.

Regula 50-30-20 împarte veniturile în trei mari categorii: necesități, dorințe și economii și investiții. Iată ce presupune fiecare dintre ele:

50% din salariu ar trebui să se îndrepte spre lucrurile de care aveți nevoie

Această categorie include toate costurile esențiale, cum ar fi chiria, plățile ipotecare, produsele alimentare, utilitățile, asigurările de sănătate, plățile datoriei și plățile auto.

Dacă cheltuielile necesare ocupă mai mult de jumătate din venituri, poate fi necesar să reduceți costurile sau să vă scufundați în fondul dorit.

20% din salariul ar trebui să se îndrepte spre economii și investiții

Această categorie include economii de lichide, cum ar fi un fond de urgență; economii de pensionare și orice alte investiții, cum ar fi un cont de brokeraj.

Experții recomandă în mod obișnuit să aveți suficient numerar în fondul de urgență pentru a acoperi cheltuieli de întreținere în valoare de trei până la șase luni. Unii sugerează, de asemenea, să vă construiți mai întâi economiile de urgență, apoi să vă concentrați pe investiții pe termen lung.

30% din salariul ar trebui să se îndrepte către lucrurile pe care le doriți

Această categorie finală include orice lucru care nu este considerat un cost esențial, cum ar fi călătoriile, abonamentele, restaurantul, cumpărăturile și distracția.

Această categorie poate include, de asemenea, upgrade-uri de lux: dacă achiziționați o mașină mai frumoasă în loc de una mai puțin costisitoare, de exemplu, aceasta intră în categoria dorințelor.

Nu există o abordare unică pentru gestionarea banilor, dar planul 50-30-20 poate fi o regulă utilă dacă vreți să începeți să gestionați veniturile.

#gestionare #regula 50-30-20 #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ocupă locul opt din cele 15 foste republici sovietice după mărimea pensiei medii, cu aproximativ 269 de dolari pe lună, echivalentul a 4.824 de lei. Pensionarii moldoveni primesc de peste trei ori mai puțin decât cei din Estonia, țara cu cele mai mari pensii din fostul spațiu sovietic, potrivit unui clasament publicat de Cronos.Asia, în baza datelor oficiale disponibile pentru anul 2026.

Estonia conduce detașat clasamentul, cu o pensie medie de 860 de euro sau aproximativ 965 de dolari. Pe locul doi se află Lituania, cu 750 de euro (842 de dolari), urmată de Letonia, unde pensionarii primesc în medie 685,92 euro (770 de dolari).

Diferențele sunt chiar și între statele care au făcut parte din aceeași uniune. Pensia medie din Estonia este de circa 3,6 ori mai mare decât cea din Republica Moldova, iar în Lituania pensionarii primesc de aproximativ 3,1 ori mai mult.

Pe locul patru se situează Belarus, cu o pensie medie de 376 de dolari, urmat de Kazahstan – 349 de dolari, Azerbaidjan – 319 dolari și Rusia – 310 dolari. Republica Moldova ocupă poziția a opta, devansând Ucraina, Kârgâzstan, Georgia, Uzbekistan și Tadjikistan.

Un aspect al clasamentului este că pensionarii din Rusia primesc, în medie, mai puțin decât cei din Kazahstan, deși salariile medii rusești sunt mai mari. Pensia medie rusească reprezintă circa 23% din salariul mediu, în timp ce în Kazahstan această proporție se apropie de o treime.

La polul opus se află Tadjikistanul, unde pensia medie este de numai 55 de dolari lunar, de aproape 18 ori mai mică decât în Estonia și de aproximativ cinci ori sub nivelul din Republica Moldova.

În Ucraina, pensia medie este estimată la 159 de dolari, iar în Kârgâzstan la 147 de dolari. Georgia înregistrează 143 de dolari, în timp ce Uzbekistanul ajunge la 132 de dolari.