Bomba concesionării Aeroportul Chișinău! Leancă și membrii din echipa sa oficial puși sub învinuire

După zece ani de la concesionarea Aeroportului Chișinău, Procuratura Anticorupție a anunță despre terminarea urmăririi penale ce vizează concesionarea Întreprinderii de Stat Aeroportul Internațional Chișinău.

Obiectul investigației cuprind acțiunile ilegale ale persoanelor publice și de demnitate publică la concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, ce a cauzat statului prejudiciul material în mărime de 392 milioane de lei.

Astfel, procuratura spune că sub învinuire, pentru abuz de serviciu, fostul premier Iurie Leancă, Valeriu Lazăr fost ministrul al Economieiâ, Tudor Copaci ex șeful de la APP, dar și, un fost director general interimar al ÎS Aeroportul Internațional Chișinău, un fost director financiar al ÎS Aeroportul Internațional Chișinău, șef al serviciului analiză economică al ÎS Aeroportul internațional Chișinău.

Procuratura mai spune că pe bunurile celor acuzați a fost pus sechestru pe bunuri în sumă de 28,7 milioane de lei.

Oficial, decizia de concesionare a aeroportului a fost luată în ultima zi de mandat al Guvernului în exercițiu Filat II, pe 30 mai 2013. Decizia a fost pregătită de Ministerul Economiei, condus pe atunci de democratul Valeriu Lazăr, iar unul dintre argumente era necesitatea de a atrage investiții în modernizarea AIC.

Guvernul condus de interimarul Iurie Leancă a susținut proiectul. Până și liberalul Anatol Șalaru, ca ministru al Transporturilor, a sprijinit inițiativa, afirmând ulterior că aeroportul „trebuia concesionat pentru că aducea pierderi iar o administrație privată este mai bună”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concesionare #Aeroport #invinuiti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Companii controlate de oligarhi ruși sancționați de Occident continuă să funcționeze fără restricții în Olanda, profitând de lacunele din legislația locală, relatează NOS. Potrivit sursei, miliardarii își înregistrează afacerile ca microîntreprinderi, statut ce le permite să ascundă fluxurile financiare și să evite cerințele stricte de raportare.

Un exemplu notabil este Alexei Mordashov, un magnat al industriei siderurgice sancționat de Uniunea Europeană după începutul războiului din Ucraina. Compania sa, SMTT Holding, înregistrată la Amsterdam, este evaluată la 65 de milioane de euro, dar, datorită clasificării ca microîntreprindere, nu este obligată să dezvăluie date financiare esențiale.

O altă companie implicată este Airport Alliance (Netherlands), o subsidiară a băncii rusești VTB, condusă de Andrei Kostin, un apropiat al președintelui Vladimir Putin. Kostin este sancționat de SUA, UE și alte state. În Olanda mai operează și Safmar, o companie legată de Mihail Guțeriev, inclus în listele de sancțiuni ale UE și Canadei din cauza relațiilor cu conducerea rusă și Alexander Lukașenko.

Legislația olandeză permite companiilor să fie clasificate ca microîntreprinderi dacă îndeplinesc cel puțin două dintre următoarele criterii:

Mai puțin de 10 angajați;
Active mai mici de 450.000 de euro;
Venituri anuale sub 900.000 de euro.

Acest statut oferă companiilor numeroase avantaje, precum:

Exonerarea de audit financiar obligatoriu;
Furnizarea unor rapoarte anuale minimale;
Lipsa obligației de a dezvălui informații despre profituri, taxe și active.

Inițial, aceste reguli au fost concepute pentru a reduce birocrația în cazul afacerilor mici, dar sunt acum exploatate de corporații internaționale și de oligarhii ruși, potrivit NOS.

După invazia Rusiei în Ucraina, marile firme internaționale de audit au întrerupt colaborările cu clienții ruși, ceea ce a complicat situația multor companii sancționate. Însă, datorită statutului de microîntreprindere, SMTT Holding a lui Mordashov nu a avut nevoie de auditori, evitând astfel aceste probleme.

În timp ce companiile mari din Olanda sunt obligate să depună rapoarte financiare și să efectueze audituri anuale, microîntreprinderile pot ocoli complet aceste cerințe. Acest fapt reduce transparența și împiedică autoritățile să monitorizeze modul în care sunt utilizate fondurile, mai notează NOS.