Vrei schimbări în viața ta? 3 sfaturi oferite de un om de știință în domeniul comportamentului

Toată lumea are ceva în viață pe care ar vrea să-l schimbe, indiferent dacă economisește mai mult, mănâncă mai bine sau renunță la social media.

Există o mulțime de cărți, videoclipuri și podcast-uri care promit să vă ajute să vă atingeți obiectivele, dar mulți oameni încă se luptă cu ei înșiși pentru a obține schimbări esențiale. Dr. Katy Milkman, profesor la Wharton și autor al cărții „Cum să te schimbi”, spune că oamenilor le lipsește un aspect cheie în căutarea schimbării: știința.

Milkman este co-fondator și codirector al Inițiativei Schimbarea Comportamentului pentru Bun și și-a petrecut o mare parte din carieră cercetând cum oamenii pot lua decizii mai bune. Una dintre cele mai mari greșeli pe care oamenii le fac atunci când încearcă să facă schimbări în viața lor este să încerce să găsească o soluție „magică”.

În schimb, oamenii ar trebui să adopte o abordare mai strategică bazată pe barierele cu care se confruntă.

„Pentru a realiza schimbarea, depinde cu adevărat de ceea ce îți stă în cale”, spune ea.

Iată trei modalități susținute de știință pentru a realiza cu adevărat schimbări în viața ta:

1. Profitați de „efectul de început nou”

Cu câțiva ani în urmă, Milkman ținea o discuție la Google despre cercetările sale despre ce ar putea împinge schimbarea comportamentală, când a primit o întrebare care i-a schimbat cursul carierei: „Există un moment ideal pentru a încuraja schimbarea?”

Acest lucru i-a inspirat pe Milkman și colaboratorii săi să studieze ceea ce ei numesc acum „proaspăt efect de început” – ideea că există momente specifice în viață în care oamenii se angajează în ceva nou și sunt mai motivați să se schimbe.

„Există momente de-a lungul vieții noastre când simțim că ne confruntăm cu o pauză de capitol sau cu un nou început”, explică Milkman.

Ar putea proveni dintr-un eveniment major de viață, cum ar fi un nou loc de muncă sau mutarea într-o casă nouă. Sau ar putea fi ceva la fel de mic ca începutul unei noi săptămâni. Aceste începuturi proaspete oferă o pauză de la „vechiul” tău.

„Începuturile proaspete sunt un motivator puternic și cu adevărat eficace dacă le putem folosi ca o trambulină spre schimbare”, spune Milkman.

2. Identifică barierele care îți stau în cale

Milkman sfătuiește să nu sară doar în încercarea de a face o schimbare. Analizați mai întâi situația și gândiți-vă strategic la barierele care apar în calea schimbării.

„Este important să facem acea fază de diagnostic pe care tindem să o omitem, în loc să ne grăbim direct într-o soluție, încercând să înțelegem ce vă împiedică să atingeți acest obiectiv”, spune ea.

Milkman a identificat mai multe bariere comune care ar putea împiedica oamenii să facă o schimbare, de la început la uitare până la ispită. Vrei să începi să faci mișcare, dar urăști să te antrenezi? Vrei să ieși din rețelele de socializare, dar este mai distractiv să fii acolo? Acestea sunt exemple de ispită care lucrează împotriva ta.

După ce ați identificat barierele, aveți un set de instrumente de soluții. Dacă ispita te împiedică, schimbă distracția. Milkman sugerează să găsești o modalitate de a fi social în timp ce îți atingi obiectivul.

Tentarea-gruparea poate funcționa, de asemenea. De exemplu, dacă vă chinuiți să ajungeți la sală, setați-l ca timp pentru a viziona emisiunea preferată – și poate chiar veți începe să așteptați cu nerăbdare să faceți sport.

„Dacă îți urmărești obiectivele într-un mod care îți face plăcere”, spune Milkman, „ești mult mai probabil să te ții de ele”.

3. Dă sfaturi

Cercetările arată că oferirea de sfaturi și îndrumarea celorlalți vă pot ajuta, de fapt, să vă atingeți propriile obiective.

„Punerea oamenilor în rolul de mentor și cererea lor de a sfătui alte persoane le sporește încrederea, îi determină să se introspecteze cu privire la ceea ce ar putea funcționa pentru ei și îi face să se simtă ipocriți dacă nu urmează”, spune Milkman.

Ea împărtășește exemplul unui studiu cu liceeni care dau sfaturi. Când elevii au primit rolul de „dătători de sfaturi” pentru elevii mai mici, propriile lor note s-au îmbunătățit.

Cum poți să aplici asta propriei căutări de schimbare? Milkman sugerează formarea unui club de consiliere cu alte persoane care încearcă să atingă obiective similare.

„Puteți ajuta alți oameni și să învățați din perspectivele lor și să obțineți și beneficiile antrenorului”, spune ea.

#schimbări #comportament #sfaturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.