Fostul acționar Air Moldova are datorii de 81 milioane de euro

Compania aeriană low-cost Blue Air, fosta acționară la Air Moldova, la care statul român a devenit acționar în toamna anului trecut pentru că operatorul nu și-a achitat obligațiile în urma unui ajutor de stat din 2020, are o nouă conducere.

Potrivit Boardingpass.ro, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) a numit un nou director general și un nou Consiliu de Administrație pentru compania Blue Air.

În funcția de director general, cu un interimat de șase luni, a fost numit Adrian Ion Teleașă. El a fost numit de AAAS și în funcția de administrator al Airline Invest SA, firma care, înainte de preluarea de către Statul Român a companiei low-cost, deținea majoritatea acțiunilor Blue Air.

Noii membrii ai Consiliului de Administrație ai Blue Air Aviation SA, numiți de AAAS, sunt Adrian Marcut, Adrian Ion Teleașă și Diana Maria Popescu.

Diana Maria Popescu este singurul membru al noului Consiliu de Administrație care a făcut anterior parte și din vechiul CA al companiei low-cost.

Statul este acționar majoritar al Blue Air Aviation SA, unde deține 75% din acțiuni. Restul de 25% din acțiunile acestei companii sunt împărțite între Airlines Invest SA (1,191%) și Teodor Cristian Rada (23,809%).

Viitor neclar pentru Blue Air

Deocamdată, autoritățile nu au explicat ce planuri au pentru Blue Air, însă președintele Autorității a declarat în luna ianuarie că discuțiile cu potențialii investitori au eșuat. „Discuțiile despre un potențial investitor au eșuat, iar acum rămâne de văzut ce va decide judecătorul sindic”, a declarat la vremea respectivă Daniel Geantă, președintele AAAS, pentru Fanatik.

Recent, compania Air Claim, care facilitează obţinerea de despăgubiri pentru pasagerii transportului aerian, a cerut intrarea în insolvență a Blue Air și a spus spune că mai are de recuperat circa 85.000 de euro, operatorul făcând plăți considerabile (amiabil ori prin executare silită) pe parcursul anului 2022, potrivit unui anunț publicat pe Bursa de Valori București (BVB).

Air Claim spune că este prima companie care a solicitat în instanță intrarea în insolvență a Blue Air, însă solicitarea companiei nu a fost încă admisă, existând posibilitatea ca aceasta să fie în cele din urmă respinsă de judecători.

„Insolvența sau chiar falimentul BLUE AIR nu este de natură a afecta semnificativ veniturile AIR CLAIM. Costurile cu cesionarea respectivelor creanțe fiind puțin relevante, prin raportare la cifra de afaceri a societății. Cu toate acestea, se impune mențiunea că, dacă costurile sunt totuși limitate în ceea ce privește situația BLUE AIR, în ipoteza în care sumele respective nu vor fi recuperate, vor exista potențiale venituri ce rămân nerealizate (diferența dintre valoarea creanțelor și costul de achiziție). Valoarea de recuperat de la BLUE AIR, în momentul de față, se ridică la aproximativ 85.000 euro. Operatorul BLUE AIR a făcut plăți considerabile (amiabil ori prin executare silită) pe parcursul anului 2022”, potrivit BVB.

Datorii de peste 400 de milioane de lei la ANAF, sechestru pe 6 avioane

În același timp, compania aeriană low-cost Blue Air figurează în evidențele ANAF cu obligații de plată în sumă totală de 402,52 milioane lei echivalentul a 81 milioane de euro, scria Profit.ro la începutul lunii ianuarie. Din această sumă, 336 de milioane de lei sunt obligații de plată rezultate din ajutorul de stat acordat companiei în 2020, în contextul pandemiei de coronavirus.

Pentru recuperarea de sume restante la bugetul de stat, ANAF, prin Direcția de administrare a marilor contribuabili, a pus sechestru pe 6 aeronave, a înființat popriri asupra disponibilităților bănești, precum și adrese de înființare a popririi asupra sumelor datorate debitorului de către terți.

Din cele 6 avioane, însă, nota Boardingpass.ro în toamna anului trecut, doar două mai puteau efectua zboruri.

Conform fișei sintetice, în prezent, BlueAir Aviation figurează în evidențele ANAF cu obligații de plată în sumă totală de 402,52 milioane lei, astfel: suma de 66.595.172 lei reprezentând obligații fiscale; suma de 335.922.172 lei reprezentând ajutor de stat și ajutor de salvare acordat în 2020, în contextul pandemiei de coronavirus.

În anul 2018 când a fost vândută compania de stat AirMoldova, compania care a achiziționat-o Civil Aviation Group SRL achitat 50 mil. de lei asumându-și obligațiunea de a achita datoriile de 1,25 miliarde lei. Blue Air Aviation SA din România deținea 49% din capitalul Civil Aviation Group SRL. Un an an mai târziu aceasta s-a retras. Iar experții au calificat implicarea BlueAir drept paravan pentru distorsiona mesajul inițial prezentat de autorități după privatizare și ar deconspira intenția reală a privatizării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#anaf #blue air #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au continuat să crească luni, 7 septembrie, după un nou schimb de atacuri între Statele Unite și Iran asupra unor nave din Strâmtoarea Ormuz și din zonele adiacente. Escaladarea tensiunilor amplifică temerile privind perturbări de durată ale livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu, notează REUTERS.

În jurul orei 07:27 GMT, futures-urile pentru petrolul Brent erau în creștere cu 1,20 dolari, sau 1,25%, până la 97,48 dolari pe baril. Petrolul american WTI se aprecia cu 1,14 dolari, tot cu 1,25%, până la 92,62 dolari pe baril.

Scumpirile vin după o săptămână în care Brent a avansat cu aproape 8%, iar WTI cu aproximativ 10%, pe fondul reluării confruntărilor dintre SUA și Iran și al reducerii fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz, rută prin care, înaintea conflictului, tranzita aproximativ o cincime din petrolul mondial.

Comandamentul Central al SUA a anunțat că forțele americane au atacat sâmbătă trei petroliere iraniene, inclusiv una aflată în apropierea insulei Kharg, un centru strategic pentru exporturile de petrol ale Iranului. În replică, Gardienii Revoluției au susținut că au lovit trei petroliere care circulau pe rute considerate neautorizate în Strâmtoarea Ormuz și alte trei nave americane. Unele dintre afirmațiile iraniene privind lovirea navelor militare americane au fost contestate de Washington.

Datele companiei de analiză Kpler arată că, în ultimele zece zile, prin Strâmtoarea Ormuz au trecut în medie doar zece nave comerciale pe zi, cel mai redus nivel din luna mai. O reducere suplimentară a traficului petrolier ar putea provoca un deficit și mai sever de ofertă pe piața mondială.

Tensiunile ar putea crește și mai mult după ce Iranul a anunțat că intenționează să instituie o nouă zonă maritimă cu acces restricționat în Golf și să modifice coridorul internațional de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Teheranul susține că menținerea deschisă a strâmtorii depinde de încetarea acțiunilor americane împotriva Iranului.

În paralel, OPEC+ a decis duminică să mențină neschimbată pentru luna octombrie politica actuală de producție. Cele șapte state participante la acord vor păstra în octombrie nivelurile de producție stabilite pentru septembrie, în timp ce discuțiile privind noile cote pentru 2027 continuă.

Analiștii ANZ consideră că scenariul cel mai probabil este unul al unui conflict prelungit și controlat între SUA și Iran, ceea ce ar putea împiedica revenirea rapidă a livrărilor din Orientul Mijlociu. Potrivit estimărilor citate de Reuters, exporturile ar putea rămâne limitate până la sfârșitul lui 2026, iar revenirea fluxurilor la nivelurile de dinaintea conflictului ar putea să nu aibă loc înainte de primul sau chiar al doilea trimestru din 2027.