Fostul acționar Air Moldova are datorii de 81 milioane de euro

Compania aeriană low-cost Blue Air, fosta acționară la Air Moldova, la care statul român a devenit acționar în toamna anului trecut pentru că operatorul nu și-a achitat obligațiile în urma unui ajutor de stat din 2020, are o nouă conducere.

Potrivit Boardingpass.ro, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) a numit un nou director general și un nou Consiliu de Administrație pentru compania Blue Air.

În funcția de director general, cu un interimat de șase luni, a fost numit Adrian Ion Teleașă. El a fost numit de AAAS și în funcția de administrator al Airline Invest SA, firma care, înainte de preluarea de către Statul Român a companiei low-cost, deținea majoritatea acțiunilor Blue Air.

Noii membrii ai Consiliului de Administrație ai Blue Air Aviation SA, numiți de AAAS, sunt Adrian Marcut, Adrian Ion Teleașă și Diana Maria Popescu.

Diana Maria Popescu este singurul membru al noului Consiliu de Administrație care a făcut anterior parte și din vechiul CA al companiei low-cost.

Statul este acționar majoritar al Blue Air Aviation SA, unde deține 75% din acțiuni. Restul de 25% din acțiunile acestei companii sunt împărțite între Airlines Invest SA (1,191%) și Teodor Cristian Rada (23,809%).

Viitor neclar pentru Blue Air

Deocamdată, autoritățile nu au explicat ce planuri au pentru Blue Air, însă președintele Autorității a declarat în luna ianuarie că discuțiile cu potențialii investitori au eșuat. „Discuțiile despre un potențial investitor au eșuat, iar acum rămâne de văzut ce va decide judecătorul sindic”, a declarat la vremea respectivă Daniel Geantă, președintele AAAS, pentru Fanatik.

Recent, compania Air Claim, care facilitează obţinerea de despăgubiri pentru pasagerii transportului aerian, a cerut intrarea în insolvență a Blue Air și a spus spune că mai are de recuperat circa 85.000 de euro, operatorul făcând plăți considerabile (amiabil ori prin executare silită) pe parcursul anului 2022, potrivit unui anunț publicat pe Bursa de Valori București (BVB).

Air Claim spune că este prima companie care a solicitat în instanță intrarea în insolvență a Blue Air, însă solicitarea companiei nu a fost încă admisă, existând posibilitatea ca aceasta să fie în cele din urmă respinsă de judecători.

„Insolvența sau chiar falimentul BLUE AIR nu este de natură a afecta semnificativ veniturile AIR CLAIM. Costurile cu cesionarea respectivelor creanțe fiind puțin relevante, prin raportare la cifra de afaceri a societății. Cu toate acestea, se impune mențiunea că, dacă costurile sunt totuși limitate în ceea ce privește situația BLUE AIR, în ipoteza în care sumele respective nu vor fi recuperate, vor exista potențiale venituri ce rămân nerealizate (diferența dintre valoarea creanțelor și costul de achiziție). Valoarea de recuperat de la BLUE AIR, în momentul de față, se ridică la aproximativ 85.000 euro. Operatorul BLUE AIR a făcut plăți considerabile (amiabil ori prin executare silită) pe parcursul anului 2022”, potrivit BVB.

Datorii de peste 400 de milioane de lei la ANAF, sechestru pe 6 avioane

În același timp, compania aeriană low-cost Blue Air figurează în evidențele ANAF cu obligații de plată în sumă totală de 402,52 milioane lei echivalentul a 81 milioane de euro, scria Profit.ro la începutul lunii ianuarie. Din această sumă, 336 de milioane de lei sunt obligații de plată rezultate din ajutorul de stat acordat companiei în 2020, în contextul pandemiei de coronavirus.

Pentru recuperarea de sume restante la bugetul de stat, ANAF, prin Direcția de administrare a marilor contribuabili, a pus sechestru pe 6 aeronave, a înființat popriri asupra disponibilităților bănești, precum și adrese de înființare a popririi asupra sumelor datorate debitorului de către terți.

Din cele 6 avioane, însă, nota Boardingpass.ro în toamna anului trecut, doar două mai puteau efectua zboruri.

Conform fișei sintetice, în prezent, BlueAir Aviation figurează în evidențele ANAF cu obligații de plată în sumă totală de 402,52 milioane lei, astfel: suma de 66.595.172 lei reprezentând obligații fiscale; suma de 335.922.172 lei reprezentând ajutor de stat și ajutor de salvare acordat în 2020, în contextul pandemiei de coronavirus.

În anul 2018 când a fost vândută compania de stat AirMoldova, compania care a achiziționat-o Civil Aviation Group SRL achitat 50 mil. de lei asumându-și obligațiunea de a achita datoriile de 1,25 miliarde lei. Blue Air Aviation SA din România deținea 49% din capitalul Civil Aviation Group SRL. Un an an mai târziu aceasta s-a retras. Iar experții au calificat implicarea BlueAir drept paravan pentru distorsiona mesajul inițial prezentat de autorități după privatizare și ar deconspira intenția reală a privatizării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#anaf #blue air #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.