Uniunea Europeană a pierdut controlul asupra migranților: „Este o afacere uriașă”

„Uniunea Europeană nu îndrăznește să își protejeze frontierele externe, a pierdut controlul asupra migrației, acest proces este acum dominat de traficanții de persoane, care decid cine va deveni cetățean european și cine nu”, a declarat, pentru televiziunea publică ungară M1, secretarul de stat parlamentar în cadrul Ministerului de Interne din Ungaria, Bence Rétvári.

„Migrația ilegală este în creștere, sute de mii de persoane apar în fiecare an la frontierele externe ale Uniunii Europene, iar anul trecut am întors 270.000 de persoane care au trecut ilegal frontiera doar la granița de sud a Ungariei”, a subliniat secretarul de stat.

Bence Rétvári a mai adăugat că Uniunea Europeană nu poate opri migranții ilegali la graniţele sale, „nu numai că nu există voință, dar nici dorință nu există în acest sens, astfel că acum factorii determinanți ai populației europene sunt, din păcate, traficanții de persoane”; lumea interlopă din Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Balcani decide cine va deveni cetățean european.

Potrivit lui Bence Rétvári, nu există o voință centrală în UE pentru a împiedica acest lucru, „de fapt, se inițiază proceduri împotriva Ungariei pentru că își apără frontiera de sud”.

Cu toate acestea, recent, la Atena, cincisprezece state membre ale UE – inclusiv Ungaria – au adoptat o declarație comună, conform căreia protecția frontierelor externe ar trebui să fie un obiectiv comun al UE, iar Uniunea European ar trebui să contribuie la costurile de protecție a frontierelor, a amintit secretarul de stat, care a precizat că, în cazul Ungariei protecţia frontierelor înseamnă un miliard și jumătate de euro.

„Cele cincisprezece țări sunt majoritatea UE, dar în astfel de momente, ministrul luxemburghez de externe, de exemplu, spune că nu vor susține niciodată construirea de garduri și ziduri”, a continuat Bence Rétvári, adăugând că există întotdeauna cei care sunt pro-imigrație, care nu adoptă nicio măsură semnificativă pentru a se asigura că protecția frontierelor externe este finanțată din resurse comune ale UE.

„Acest gen de viziune asupra lumii predomină în UE, cea pro-migrație, care continuă să facă presiuni pentru distribuirea imigranţilor conform cotelor obligatorii, fără să-și dea seama că aceasta este o scrisoare de invitație și că nu funcționează”, a adăugat secretarul de stat. El a precizat că nici măcar o parte din deciziile de expulzare nu pot fi puse în aplicare, „în nouă cazuri din zece se poate expulza pe cineva, dar o bună parte dintre aceștia încearcă apoi să reintre în UE”.

„Este o afacere uriașă

Rețelele de trafic de persoane aduc sute de mii de imigranți ilegali în Europa, a declarat Bence Rétvári, care a amintit de împușcăturile de anul trecut de pe autostrada M5, și a spus că numai microbuzul încărcat de imigranți a plătit 41 de milioane de forinți traficanților de persoane. „Este o afacere uriașă, nu este de mirare că din două în două zile se aud focuri de armă din Serbia, războaie între bande”, a spus Bence Rétvári, adăugând că UE contribuie practic la „creșterea profiturilor traficanților de persoane”.

Răspunzând la o întrebare, secretarul de stat s-a referit şi la Legea privind protecția copilului. „Această lege este constant atacată la Bruxelles, iar acum și la Curtea Europeană de Justiție a UE, din cauza ideologiei de gen care domină Europa de Vest”, a declarat Bence Rétvári. El a subliniat, totodată, că legea are elemente precum registrul pedofililor, „care a furnizat deja informații în aproape opt mii de cazuri pentru cei care erau îngrijorați de copilul lor”.

Este ușor de căutat în registru dacă se înregistrează la biroul guvernamental: dacă are cineva un copil minor, îl poate accesa făcând clic pe fila „Protecția copilului” din meniul „Familia”. În cazul în care un părinte introduce numele unei persoane suspectate de comiterea unei infracțiuni de pedofilie, va găsi numele localităţii, iar la Budapesta chiar și sectorul, și fotografia persoanei respective, a explicat secretarul de stat, care a menţionat că în prima lună au fost aproape 5.000 de interogări, iar de atunci au fost între 100 și 500 pe lună.

Secretarul de stat a mai declarat: „Vom proteja familiile, nu există niciun compromis cu autorii unor astfel de crime odioase”.

Secretarul de stat a amintit, de asemenea, că la referendumul privind protecția copilului, mai mulți oameni ca niciodată, 3,6 milioane de persoane „au votat într-o singură direcție”, în ciuda campaniei opoziției de stânga. „Mult mai mulți decât numărul de oameni care ne-au votat, deși au fost trei milioane”, a precizat Bence Rétvári.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#migrație #afacere #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.