STUDIU// Încrederea în evoluţia economiei creşte uşor la companiile din Europa Centrală

Încrederea în economie creşte uşor în Europa Centrală, deşi riscuri precum inflaţia, problemele de pe lanţurile de aprovizionare şi costurile tot mai mari cu energia, cu materia primă şi cu forţa de muncă afectează în continuare companiile, arată studiul Deloitte Private Equity (PE) Confidence Survey.

Potrivit sondajului, 79% dintre participanţi se aşteaptă la o înrăutăţire a climatului economic în următoarele luni, în scădere de la 86% în vara anului 2022, scrie ZF.

„Atenuarea atâtor şocuri a fost o sarcină dificilă pentru întreaga piaţă, iar investitorii nu fac excepţie. Însă studiul nostru arată că reacţia lor iniţială, caracterizată prin suspendarea temporară a investiţiilor şi printr-o atitudine extrem de prudentă, a fost urmată de o revenire destul de rapidă a sentimentului de încredere. Acum, jucătorii de private equity din Europa Centrală sunt şi mai experimentaţi, după ce au trecut prin criza financiară globală, prin pandemie şi prin efectele războiului, iar echipele lor de management ştiu cum să treacă peste perioade de schimbări majore şi peste obstacole. La rândul lor, companiile au învăţat să reziste şi chiar să continue să se dezvolte în perioade dificile, iar firmele de capital privat se află într-o poziţie ideală pentru a le sprijini”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Europa Centrală a continuat să înregistreze unele dintre cele mai mari creşteri ale PIB-ului din ţările dezvoltate, inclusiv în perioade dificile, cum ar fi imediat după criza financiară globală şi după COVID-19, rezilienţă care poate fi parţial explicată prin gradul scăzut de îndatorare, în contextul în care, în ţările din Europa Centrală, ponderea datoriei publice în PIB este estimată la 58% în 2022, faţă de 95%, cât este în zona euro, mai subliniază studiul.

Scăderea abruptă din ultimele 18 luni a indicelui de încredere a firmelor de capital privat din Europa Centrală, care a coborât de la 149 în iunie 2021 la 58 în iunie 2022 (al doilea cel mai scăzut nivel din istorie, după cel înregistrat în timpul crizei financiare globale), pare să se fi oprit, acesta înregistrând o uşoară creştere până la 67, evoluţie ce reflectă o îmbunătăţire a optimismului.

#companii #economii #inflație #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan anunță într-un video că Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului, va fi scos la privatizare pe 20 octombrie și spune că Guvernul vrea să transforme vânzarea într-un test de transparență pentru procesul de privatizare din Republica Moldova.

Hotelul se află pe strada Anton Pann, la câteva minute de ASEM, Parcul Catedralei și Banca Națională. Imobilul are 12 niveluri, peste 6.000 de metri pătrați și 137 de camere. Prețul inițial stabilit de Agenția Proprietății Publice este de 106 milioane de lei, iar ofertele pot fi depuse până pe 19 octombrie.

„Este un hotel care are mult mai mult potențial decât la moment și suntem în căutare de antreprenori care vor să oferteze într-o licitație transparentă pentru acest activ cu adevărat unic”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul spune că Guvernul este conștient de reputația proastă pe care privatizările au căpătat-o în Republica Moldova și afirmă că Executivul vrea să evite repetarea practicilor controversate din trecut.

„Privatizările nu au o reputație bună în Moldova și probabil pe bună dreptate. Prea multe privatizări au fost făcute fraudulos. Ne propunem să schimbăm asta și vrem să o facem de o manieră cât mai transparentă”, a spus Tofan.

Potrivit lui, obiectivul nu este doar obținerea unui preț cât mai mare pentru buget, ci și atragerea unui investitor care să transforme clădirea și să valorifice amplasarea sa centrală.

„Poate chiar mai important decât veniturile la buget este să valorificăm adevăratul potențial al acestui activ. Să creăm noi locuri de muncă, să dinamizăm economia și să înfrumusețăm centrul Chișinăului cu o clădire mult mai atractivă decât acum”, a afirmat premierul.

Guvernul intenționează să lanseze inclusiv un concurs pentru tineri arhitecți și creatori, care să propună până pe 4 octombrie concepte privind modul în care ar putea arăta un viitor Hotel „Zarea”.

Un detaliu este că Hotelul „Zarea” nu se află pentru prima dată pe lista activelor pregătite pentru privatizare. În documentele Agenției Proprietății Publice apare o expunere anterioară din vara anului 2020, când prețul indicat pentru complex era de 29,56 milioane de lei, fără valoarea terenului și fără unele elemente de infrastructură specială. Astăzi, prețul de pornire este de peste trei ori mai mare, 106 milioane de lei.

Întreprinderea de stat „Hotelul Zarea” a fost înregistrată în 1992 și este deținută integral de stat. Potrivit datelor APP, în 2025 avea 24 de angajați. În același an, hotelul a raportat un profit de numai aproximativ 28,8 mii de lei, după un profit de circa 196,7 mii de lei în 2024, ceea ce scoate în evidență diferența dintre valoarea amplasamentului și performanța financiară modestă a afacerii actuale.

Interesul investitorilor există, cel puțin la nivel preliminar. APP anunța în august că patru potențiali investitori solicitaseră informații sau vizitaseră Hotelul „Zarea”, însă la acel moment nu fusese depusă nicio cerere oficială de participare. Termenul licitației a fost ulterior prelungit până în octombrie.

Tofan susține că procesul va fi urmărit atent pentru a garanta acces egal investitorilor.

„Vreau să fiți siguri de integritatea acestui proces și de intenția noastră de a da o șansă tuturor antreprenorilor de bună-credință de a oferta pentru acest activ”, a declarat premierul.

Hotelul „Zarea” a fost inclus de Guvern încă din 2024 printre activele de stat considerate neperformante sau insuficient valorificate și pentru care autoritățile au decis să caute investiții private.

#zarea #hotel #privatizare