STUDIU// Încrederea în evoluţia economiei creşte uşor la companiile din Europa Centrală

Încrederea în economie creşte uşor în Europa Centrală, deşi riscuri precum inflaţia, problemele de pe lanţurile de aprovizionare şi costurile tot mai mari cu energia, cu materia primă şi cu forţa de muncă afectează în continuare companiile, arată studiul Deloitte Private Equity (PE) Confidence Survey.

Potrivit sondajului, 79% dintre participanţi se aşteaptă la o înrăutăţire a climatului economic în următoarele luni, în scădere de la 86% în vara anului 2022, scrie ZF.

„Atenuarea atâtor şocuri a fost o sarcină dificilă pentru întreaga piaţă, iar investitorii nu fac excepţie. Însă studiul nostru arată că reacţia lor iniţială, caracterizată prin suspendarea temporară a investiţiilor şi printr-o atitudine extrem de prudentă, a fost urmată de o revenire destul de rapidă a sentimentului de încredere. Acum, jucătorii de private equity din Europa Centrală sunt şi mai experimentaţi, după ce au trecut prin criza financiară globală, prin pandemie şi prin efectele războiului, iar echipele lor de management ştiu cum să treacă peste perioade de schimbări majore şi peste obstacole. La rândul lor, companiile au învăţat să reziste şi chiar să continue să se dezvolte în perioade dificile, iar firmele de capital privat se află într-o poziţie ideală pentru a le sprijini”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Europa Centrală a continuat să înregistreze unele dintre cele mai mari creşteri ale PIB-ului din ţările dezvoltate, inclusiv în perioade dificile, cum ar fi imediat după criza financiară globală şi după COVID-19, rezilienţă care poate fi parţial explicată prin gradul scăzut de îndatorare, în contextul în care, în ţările din Europa Centrală, ponderea datoriei publice în PIB este estimată la 58% în 2022, faţă de 95%, cât este în zona euro, mai subliniază studiul.

Scăderea abruptă din ultimele 18 luni a indicelui de încredere a firmelor de capital privat din Europa Centrală, care a coborât de la 149 în iunie 2021 la 58 în iunie 2022 (al doilea cel mai scăzut nivel din istorie, după cel înregistrat în timpul crizei financiare globale), pare să se fi oprit, acesta înregistrând o uşoară creştere până la 67, evoluţie ce reflectă o îmbunătăţire a optimismului.

#companii #economii #inflație #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.