STUDIU// Încrederea în evoluţia economiei creşte uşor la companiile din Europa Centrală

Încrederea în economie creşte uşor în Europa Centrală, deşi riscuri precum inflaţia, problemele de pe lanţurile de aprovizionare şi costurile tot mai mari cu energia, cu materia primă şi cu forţa de muncă afectează în continuare companiile, arată studiul Deloitte Private Equity (PE) Confidence Survey.

Potrivit sondajului, 79% dintre participanţi se aşteaptă la o înrăutăţire a climatului economic în următoarele luni, în scădere de la 86% în vara anului 2022, scrie ZF.

„Atenuarea atâtor şocuri a fost o sarcină dificilă pentru întreaga piaţă, iar investitorii nu fac excepţie. Însă studiul nostru arată că reacţia lor iniţială, caracterizată prin suspendarea temporară a investiţiilor şi printr-o atitudine extrem de prudentă, a fost urmată de o revenire destul de rapidă a sentimentului de încredere. Acum, jucătorii de private equity din Europa Centrală sunt şi mai experimentaţi, după ce au trecut prin criza financiară globală, prin pandemie şi prin efectele războiului, iar echipele lor de management ştiu cum să treacă peste perioade de schimbări majore şi peste obstacole. La rândul lor, companiile au învăţat să reziste şi chiar să continue să se dezvolte în perioade dificile, iar firmele de capital privat se află într-o poziţie ideală pentru a le sprijini”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Europa Centrală a continuat să înregistreze unele dintre cele mai mari creşteri ale PIB-ului din ţările dezvoltate, inclusiv în perioade dificile, cum ar fi imediat după criza financiară globală şi după COVID-19, rezilienţă care poate fi parţial explicată prin gradul scăzut de îndatorare, în contextul în care, în ţările din Europa Centrală, ponderea datoriei publice în PIB este estimată la 58% în 2022, faţă de 95%, cât este în zona euro, mai subliniază studiul.

Scăderea abruptă din ultimele 18 luni a indicelui de încredere a firmelor de capital privat din Europa Centrală, care a coborât de la 149 în iunie 2021 la 58 în iunie 2022 (al doilea cel mai scăzut nivel din istorie, după cel înregistrat în timpul crizei financiare globale), pare să se fi oprit, acesta înregistrând o uşoară creştere până la 67, evoluţie ce reflectă o îmbunătăţire a optimismului.

#companii #economii #inflație #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.