(DOC) Șapte candidați, admiși la proba interviu la funcția de director CFM. Patru au legături directe cu întreprinderea

Consiliul de Administrație al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a aprobat șapte candidați la funcția de director al CFM, fiind admiși pentru etapa a doua a concursului – interviul, scrie Realitatea.md.

Este vorba de Barbăscumpă Nicolae, actualul șef adjunct al Serviciului Relații Internaționale și Protocol al Direcției Strategii și Relații Internaționale a CFM. Acesta deține funcția dată din anul 2018. Anterior acesta a deținut și funcția de reprezentant al Republicii Moldova în Organizația Comunităților Căilor Ferate OSJD (OCEF), din Varșovia (Polonia), expert în Comisia pentru infrastructură și material rulant (perioada 2015-2018. De asemenea, în 2010 a deținut funcția de prim – vicedirector CFM.

Al doilea candidat admis la următoarea probă este Condurache Grigore. În perioada 2015 – 2020 a fost vicedirector general al CFM, responsabil de activitatea comercială a întreprinderii. În cursul anilor 2011-2013, acesta a deținut funcția de manager în direcția Marketing.

Al treilea pretendent este Damașcan Andrei. În prezent activează la Academia de Administrare Publică, Facultatea- Economia Mondială și Relații Economice lnternaționale. În perioada 2017-2019 a activat în calitate de administrator al filialei ,,Moldovatransgaz” SRL, din orașul Drochia.

Al patrulea candidat este Tofilat Oleg, fost consilierul al ex-premierului Ion Chicu în domeniul transporturilor și infrastructurii. În perioada 2015-2017, Tofilat a fost secretar de stat la la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor.

Al cincilea concurent la funcția de director CFM este Oboroc Raisa, care la fel este angajată la CFM. Deține funcția de șefă a Serviciul Juridic din anul 2020. Oboroc Raisa s-a format profesional la Centrul Vamal de Instruire, studii în Brokeraj Vamal.

Al șaselea pretendent este Fateev Vladislav, reprezentant al corporației Ucrainene de stat pentru construcții în transport „Укртрансстрой”. Este de menționat că în 2011 a fost reprezentant cu împuterniciri din partea Administrației de Stat a Căilor Ferate ale Ucrainei în Republica Moldova și România. Iar în anul 2000 a fost prim-vicedirector pentru economie și finanțe la CFM.

Ultimul candidat admis la următoarea probă este Fiodorov Emil. Acesta din 2016 și până în prezent ocupă funcția de șef de secție Consum Energie Electrică, Termică și alte resurse naturale la întreprinderea de stat ,,Calea Ferată din Moldova”. În perioada 2012-2016, a deținut funcția de șef de secție Reparația și exploatarea locomotivelor, iar în 2010-2011 a fost consilier al directorului general CFM.

Amintim că, din 2019, Adrian Onceanu deține funcția de director interimar al CFM, care are legături apropiate cu liderul PSRM, Igor Dodon. În această perioadă situația la CFM s-a agravat foarte tare și este în prag de faliment, iar angajații nu și-au primit salariile de aproape jumătate de an.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.