(DOC) Șapte candidați, admiși la proba interviu la funcția de director CFM. Patru au legături directe cu întreprinderea

Consiliul de Administrație al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a aprobat șapte candidați la funcția de director al CFM, fiind admiși pentru etapa a doua a concursului – interviul, scrie Realitatea.md.

Este vorba de Barbăscumpă Nicolae, actualul șef adjunct al Serviciului Relații Internaționale și Protocol al Direcției Strategii și Relații Internaționale a CFM. Acesta deține funcția dată din anul 2018. Anterior acesta a deținut și funcția de reprezentant al Republicii Moldova în Organizația Comunităților Căilor Ferate OSJD (OCEF), din Varșovia (Polonia), expert în Comisia pentru infrastructură și material rulant (perioada 2015-2018. De asemenea, în 2010 a deținut funcția de prim – vicedirector CFM.

Al doilea candidat admis la următoarea probă este Condurache Grigore. În perioada 2015 – 2020 a fost vicedirector general al CFM, responsabil de activitatea comercială a întreprinderii. În cursul anilor 2011-2013, acesta a deținut funcția de manager în direcția Marketing.

Al treilea pretendent este Damașcan Andrei. În prezent activează la Academia de Administrare Publică, Facultatea- Economia Mondială și Relații Economice lnternaționale. În perioada 2017-2019 a activat în calitate de administrator al filialei ,,Moldovatransgaz” SRL, din orașul Drochia.

Al patrulea candidat este Tofilat Oleg, fost consilierul al ex-premierului Ion Chicu în domeniul transporturilor și infrastructurii. În perioada 2015-2017, Tofilat a fost secretar de stat la la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor.

Al cincilea concurent la funcția de director CFM este Oboroc Raisa, care la fel este angajată la CFM. Deține funcția de șefă a Serviciul Juridic din anul 2020. Oboroc Raisa s-a format profesional la Centrul Vamal de Instruire, studii în Brokeraj Vamal.

Al șaselea pretendent este Fateev Vladislav, reprezentant al corporației Ucrainene de stat pentru construcții în transport „Укртрансстрой”. Este de menționat că în 2011 a fost reprezentant cu împuterniciri din partea Administrației de Stat a Căilor Ferate ale Ucrainei în Republica Moldova și România. Iar în anul 2000 a fost prim-vicedirector pentru economie și finanțe la CFM.

Ultimul candidat admis la următoarea probă este Fiodorov Emil. Acesta din 2016 și până în prezent ocupă funcția de șef de secție Consum Energie Electrică, Termică și alte resurse naturale la întreprinderea de stat ,,Calea Ferată din Moldova”. În perioada 2012-2016, a deținut funcția de șef de secție Reparația și exploatarea locomotivelor, iar în 2010-2011 a fost consilier al directorului general CFM.

Amintim că, din 2019, Adrian Onceanu deține funcția de director interimar al CFM, care are legături apropiate cu liderul PSRM, Igor Dodon. În această perioadă situația la CFM s-a agravat foarte tare și este în prag de faliment, iar angajații nu și-au primit salariile de aproape jumătate de an.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a făcut public raportul de audit asupra gestionării resurselor financiare și a patrimoniului public de către Compania „Teleradio-Moldova” (TRM) în anii 2023–2024, un document de peste o sută de pagini care expune probleme structurale grave în administrarea instituției și în modul în care aceasta folosește banii contribuabililor.

Concluzia Curții este fermă: procesele financiare și administrative ale TRM nu respectă pe deplin cadrul legal, afectând integritatea bugetului, transparența cheltuielilor, precum și protecția patrimoniului public.

Una dintre cele mai grave descoperiri ține de patrimoniul imobiliar. Auditul arată că 39 de imobile gestionate de TRM, însumând 40.583 m², nu sunt înscrise în lista oficială a bunurilor statului. O parte semnificativă dintre acestea sunt neutilizate și se degradează rapid, fără ca instituția să ia măsuri pentru protejarea lor.

TRM a fost încadrată simultan în două regimuri bugetare diferite, ceea ce a provocat o planificare neuniformă a 334,7 milioane lei. Unele cheltuieli erau operate ca instituție bugetară, altele ca întreprindere publică, creând un mecanism opac, greu de urmărit și cu risc ridicat de abatere.

În raport se menționează că TRM a depășit articolele bugetare aprobate cu 21,5 milioane lei, efectuând și raportând cheltuieli fără autorizația Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare. Depășirile sistemice arată lipsa controlului financiar intern și a disciplinei bugetare.

Curtea de Conturi constată că instituția a trecut integral la cheltuieli producțiile audiovizuale, în valoare totală de 114,05 milioane lei, fără să le capitalizare ca active, așa cum prevede legea. Această practică reduce artificial valoarea patrimoniului și denaturează rezultatele financiare ale instituției.

Auditul arată că 945,5 mii lei din venituri comerciale au fost împărțiți între un grup restrâns de angajați, generând situații de inechitate și percepții de favoritism. În loc să fie folosiți pentru modernizare sau conținut, banii au alimentat un sistem intern paralel de stimulente.

TRM a efectuat achiziții exceptate de la legislația achizițiilor publice fără proceduri clare, fără evaluarea necesităților, fără justificarea prețurilor și fără publicarea informațiilor. Valoarea totală a contractelor controversate depășește 13,3 milioane lei.

Curtea semnalează că investițiile capitale pentru construirea unui nou sediu TRM au fost inițiate fără respectarea etapelor și cerințelor obligatorii pentru proiectele publice: fără studiu de fezabilitate aprobat, fără analiza cost-beneficiu și fără înregistrarea în sistemul național al investițiilor publice. Proiectul a fost finanțat pe un mecanism paralel, neprevăzut de lege.

Deși TRM se plânge de subfinanțare, auditul a descoperit că instituția avea 34 milioane lei neutilizați în conturi bancare la sfârșitul anului 2024. Acest sold exorbitant este consecința directă a planificării bugetare neuniforme.

În loc să folosească Trezoreria de Stat, așa cum prevăd regulile pentru entitățile finanțate public, TRM operează nouă conturi la bănci comerciale, generând costuri suplimentare și reducând controlul statului asupra fluxurilor financiare.

Auditorii au identificat existența unor angajamente financiare nelegale în relația dintre Directorul TRM și conducerea Consiliului de Supraveghere. La încetarea mandatului directorului, instituția și-a asumat plata a 364,3 mii lei, iar în cazul rezilierii anticipate a contractului – până la 1,46 milioane lei. Aceste compensații nu sunt prevăzute în legislație și nici în regulamentele interne.

Curtea de Conturi avertizează că structura financiară a TRM este „neconformă, netransparentă și riscantă”. Lipsa unei strategii financiare pe termen lung și absența bugetelor pentru fiecare serviciu media fac imposibilă o evaluare exactă a costurilor reale ale instituției.

Din totalul patrimoniului imobiliar, auditul evidențiază că 9.338 m² sunt complet neutilizați, expuși degradării și pierderii valorii. Aceste spații nu generează venit și nu sunt integrate în nicio strategie instituțională, reprezentând pierderi pentru stat.