Procurorul care a înădușit dosarul Laundromat riscă să fie zburat din sistem

15 Mart. 2023, 16:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Mart. 2023, 16:20 // Actual //  bani.md

Procurorul Mirandolina Sușițcaia, cea care a anchetat dosarele omului de afaceri Veaceslav Platon, iar în 2021, printr-un ordin al procurorului general interimar Dumitru Robu, a fost retrasă din toate dosarele în care era vizat Platon, riscă să fie suspendată din funcție.

Un demers în acest sens a fost depus de fostul procurorul general interimar, Dumitru Robu. Subiectul va fi examinat însă, de membrii CSP abia în cadrul ședinței de vineri, 17 martie.

Acest subiect a figurat pe ordinea de zi și a altor ședințe CSP, dar a fost amânat de mai multe ori.

Mirandolina Suşiţcaia a băgat sub preș dosarul Laundromatului. Procurorul s-a eschivat să pună la dispoziția Comisiei parlamentare de anchetă informaţii despre Laundromat – spălătoria rusească (22 miliarde de dolari spălate prin Moldindconbank), având în acest sens susţinerea procurorului general, Alexandr Stoianoglo.

Ulterior Mirandolina Sușițcaia a fost văzută la o cafea cu Mihail Gofman, fostul şef-adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor din cadrul CNA, într-un local din Chișinău.

Mihail Gofman ar fi cel care a propus amendamentul la Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, ce ar fi servit drept paravan legal pentru spălările de bani în proporții deosebit de mari prin intermediul judecătoriilor și instituțiilor financiar-bancare din RM, schemă organizată şi implementată de Veaceslav Platon.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iun. 2026, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 15:54 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat,  profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!