Economia Republicii Moldova s-a prăbușit cu 10,6%! Agricultura a tras-o în jos

Economia Republicii Moldova s-a contractat cu 5,9%în anul 2022 față de 2021. Cea mai mare cădere a fost înregistrată în trimestrul patru al anului 2022 – 10,6%, arată datele Biroului Național de Statistică.

PIB-ul estimat pentru anul 2022, conform datelor preliminare, a constituit 272,6 miliarde de lei, în descreștere, în termeni reali, cu 5,9% față de anul 2021

Pe domenii cea mai mare cădere a fost înregistrată de agricultură – 25,8 %, (-0,4%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 18,0%.

Tranzacțiile imobiliare (-0,7%), cu o pondere de 5,5% la formarea PIB au înregistrat o reducere a VAB cu 11,8%, iar industria prelucrătoare (-0,6%), cu o pondere de 8,0% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 7,0%.

Totodată, creșteri au fost înregistrate în activitățile financiare și asigurări (+0,4%), cu o pondere de 3,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 14,5% și informații și comunicații (+0,3%), cu o pondere de 6,0% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 5,3%.

Din punct de vedere al utilizării PIB (vezi Tabelul A4 din anexă) descreșterea în ianuarie-decembrie 2022 față de ianuarie-decembrie 2021 s-a datorat, consumului final al gospodăriilor populației (-3,3%), al cărui volum s-a redus cu 4,0%, formării brute de capital fix (-1,7%), al cărei volum s-a micșorat cu 6,8% și exportului net de bunuri și servicii, generând descreșterea PIB cu 1,5%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#PIB #economie #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inflația din zona euro a accelerat în octombrie 2026 până la 4%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul scumpirii puternice a energiei, alimentată de conflictul militar dintre Statele Unite și Iran. Creșterea prețurilor este de două ori mai mare decât ținta Băncii Centrale Europene (BCE), iar economiștii avertizează că situația s-ar putea agrava în lunile următoare, odată cu apropierea sezonului rece. În aceste condiții, piețele financiare anticipează o nouă majorare a dobânzilor în luna decembrie, transmite Reuters.

Potrivit datelor preliminare publicate miercuri, 4 noiembrie, de Eurostat, rata anuală a inflației în cele 21 de state care utilizează moneda euro a urcat de la 3,8% în septembrie la 4% în octombrie. Principalul factor care a alimentat scumpirile a fost energia, ale cărei prețuri au crescut cu 20,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, comparativ cu 18,9% în septembrie.

În același timp, inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, s-a menținut la 2,5%, în conformitate cu estimările analiștilor. Această evoluție sugerează că, deocamdată, șocul energetic nu s-a transmis integral asupra celorlalte categorii de bunuri și servicii.

Totuși, presiunile asupra prețurilor sunt tot mai vizibile. Inflația în sectorul serviciilor, care reprezintă cea mai mare componentă a cheltuielilor de consum, a accelerat de la 3,2% la 3,3%, în timp ce prețurile produselor industriale neenergetice au crescut cu 1,2%, față de 1,1% în luna precedentă.

Alimentele continuă, de asemenea, să se scumpească. Prețurile produselor alimentare neprocesate au înregistrat o creștere anuală de 4,6%, contribuind la presiunea asupra bugetelor gospodăriilor europene.

Majorarea inflației este pusă în principal pe seama prețurilor ridicate ale petrolului și gazelor naturale, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Zona euro importă cea mai mare parte a resurselor sale energetice, ceea ce o face vulnerabilă la fluctuațiile de pe piețele internaționale.

Economiștii avertizează că motorina și gazele naturale scumpe se reflectă treptat în costurile transportului, producției și serviciilor. Chiar dacă aceste efecte indirecte nu sunt încă pe deplin vizibile în statisticile oficiale, ele ar putea deveni mai pronunțate în următoarele luni.

Un risc suplimentar îl reprezintă nivelul redus al rezervelor de gaze naturale din Europa, care ar putea provoca noi creșteri ale costurilor pentru încălzire în timpul iernii. Analiștii consideră că efectele vor fi resimțite inclusiv în ianuarie, perioadă în care numeroase companii își revizuiesc tradițional prețurile.

Banca Centrală Europeană a majorat deja de două ori dobânzile în 2026, încercând să împiedice consolidarea așteptărilor inflaționiste. La ședința din 29 octombrie, instituția a decis să mențină nemodificată rata dobânzii la facilitatea de depozit, la 2,5%, însă a avertizat că persistența șocului energetic ar putea determina o inflație mai ridicată și o încetinire a creșterii economice.