Raiffeisen încearcă să facă un schimb de 400 de milioane de euro cu Sberbank într-un „schimb de prizonieri financiari”

16 Mart. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Mart. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Raiffeisen Bank încearcă să schimbe profituri blocate în Rusia în valoare de 400 de milioane de euro cu numerar îngheţat al Sberbank în Europa, într-un plan care subliniază eforturile creditorului austriac de a-şi reduce expunerea la piaţa rusă, scrie publicaţia britanică Financial Times care citează trei surse.

Acordul de schimb, prezentat săptămâna trecută la o reuniune a consiliului de administraţie al Raiffeisen, presupune ca Sberbank să primească ruble de la subsidiara rusă a Raiffeisen, care nu pot ieşi din ţară din cauza controalelor de capital impuse de Kremlin, potrivit a trei persoane direct implicate în discuţii. Acţiunile Raiffeisen, bancă prezentă şi în România, au scăzut miercuri cu 6% ca parte a unui declin accentutat pe sectorul bancar european pe fondul problemelor elveţienilor de la Credit Suisse.

„Consideraţi acest lucru ca fiind echivalentul financiar al unui schimb de prizonieri din războiul rece”, a spus una dintre persoanele implicate în structurarea tranzacţiei.
Soluţia creativă este probabil să ridice semne de întrebare în rândul politicienilor şi al factorilor de decizie occidentali, deoarece ar însemna să permită Sberbank, cel mai mare creditor rus, deţinut de Kremlin, să recupereze efectiv o parte din banii europeni îngheţaţi. Orice acord ar necesita aprobarea autorităţilor de reglementare de la Washington, Bruxelles şi Moscova.

O persoană apropiată de Sberbank a avertizat că finalizarea acordului va fi dificilă din cauza complexităţii obţinerii permisiunii din partea autorităţilor din SUA şi UE. „Ei transferă numerar către o entitate sancţionată”, a spus acesta.
Schimbul este o „consideraţie teoretică”, a declarat un purtător de cuvânt al Raiffeisen. Banca austriacă „investighează mai multe opţiuni” cu privire la modul în care îşi poate reduce expunerea la Rusia, subliniind că orice măsură va fi elaborată pentru a respecta cerinţele privind sancţiunile.
Raiffeisen a întruchipat dilema cu care s-au confruntat multe grupuri străine cu operaţiuni în Rusia de la invazia pe scară largă a lui Vladimir Putin în Ucraina anul trecut. Instituţia cu sediul la Viena este cel mai mare creditor occidental din Rusia după active, obţinând profituri record în această ţară anul trecut.

Conform planului, rublele ar urma să fie transferate de la filiala rusă a Raiffeisen la Sberbank din Moscova. În schimb, euro în valoare echivalentă, aflaţi în conturi escrow aparţinând fostei filiale europene a Sberbank – care este în curs de lichidare – ar fi transferaţi către Raiffeisen la Viena.
Niciun ban nu ar traversa graniţele, nici nu ar fi trimis valută străină în Rusia şi, astfel, nu ar fi încălcate normele privind sancţiunile, au insistat persoanele respective – chiar dacă este interzis să faci afaceri cu Sberbank în Europa, notează FT.

Propunerea de schimb cu Raiffeisen a fost raportată pentru prima dată de revista austriacă Falter.

Consilierii care lucrează la acest plan, elaborat de Ithuba Capital, o firmă de consultanţă cu sediul la Viena, fondată de Willi Hemetsberger, fostul şef al pieţelor UniCredit, consideră că ar putea fi un model pentru alte companii occidentale care încearcă să iasă din Rusia. Ithuba a refuzat să comenteze.

La sfârşitul anului trecut, Kremlinul a impus reguli stricte pentru companiile occidentale care încă operează pe teritoriul său, făcând imposibilă vânzarea filialelor lor fără permisiune şi interzicând repatrierea profiturilor din anumite sectoare critice din ţară.

Directorii Raiffeisen şi-au exprimat disconfortul faţă de poziţia în care se află. Dar alţi lideri de afaceri occidentali au fost mai puţin echivoci. Directorul executiv al Philip Morris a declarat luna trecută pentru Financial Times că ar „prefera să păstreze” afacerea sa din Rusia din datorie faţă de acţionarii săi decât să o vândă ieftin din cauza presiunii morale a politicienilor.
Sberbank nu a făcut niciun comentariu cu privire la această tranzacţie.

Afacerile europene ale băncii ruseşti se află în proces de lichidare de câteva luni, iar în prezent şi-a vândut cea mai mare parte a portofoliului de credite către rivalii europeni.

Numerarul şi alte active obţinute în urma acestor vânzări şi a lichidării altor operaţiuni de afaceri sunt blocate într-un holding moştenit cu sediul la Viena, în valoare de până la 400 de milioane de euro.​

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.