Procurorul care a înădușit dosarul Laundromat riscă să fie zburat din sistem

15 Mart. 2023, 16:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Mart. 2023, 16:20 // Actual //  bani.md

Procurorul Mirandolina Sușițcaia, cea care a anchetat dosarele omului de afaceri Veaceslav Platon, iar în 2021, printr-un ordin al procurorului general interimar Dumitru Robu, a fost retrasă din toate dosarele în care era vizat Platon, riscă să fie suspendată din funcție.

Un demers în acest sens a fost depus de fostul procurorul general interimar, Dumitru Robu. Subiectul va fi examinat însă, de membrii CSP abia în cadrul ședinței de vineri, 17 martie.

Acest subiect a figurat pe ordinea de zi și a altor ședințe CSP, dar a fost amânat de mai multe ori.

Mirandolina Suşiţcaia a băgat sub preș dosarul Laundromatului. Procurorul s-a eschivat să pună la dispoziția Comisiei parlamentare de anchetă informaţii despre Laundromat – spălătoria rusească (22 miliarde de dolari spălate prin Moldindconbank), având în acest sens susţinerea procurorului general, Alexandr Stoianoglo.

Ulterior Mirandolina Sușițcaia a fost văzută la o cafea cu Mihail Gofman, fostul şef-adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor din cadrul CNA, într-un local din Chișinău.

Mihail Gofman ar fi cel care a propus amendamentul la Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, ce ar fi servit drept paravan legal pentru spălările de bani în proporții deosebit de mari prin intermediul judecătoriilor și instituțiilor financiar-bancare din RM, schemă organizată şi implementată de Veaceslav Platon.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 14:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 14:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea începe negocierile pentru un nou program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional (FMI) în anul 2027, pentru a reduce costurile împrumuturilor contractate de stat. Deocamdată, Guvernul nu a confirmat intenția de a solicita un asemenea acord, însă președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că finanțarea din partea FMI ar putea fi o alternativă la împrumuturile costisitoare prin intermediul valorilor mobiliare de stat.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat deputatul în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, unde Spatari a fost întrebat dacă Republica Moldova ar putea încheia un nou program cu FMI care să includă și finanțare..

Potrivit lui Spatari, Republica Moldova beneficiază deja de sprijin financiar european prin Planul de Creștere al Uniunii Europene, care pune la dispoziția țării resurse pentru susținerea reformelor și finanțarea cheltuielilor bugetare.

„Noi avem astăzi, prin programul de creștere cu Uniunea Europeană, finanțare în valoare de un miliard și jumătate. Sunt bani care vin în buget în funcție de reformele pe care le implementăm”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a atras atenția că o parte din deficitul bugetar este acoperită în prezent prin emiterea valorilor mobiliare de stat (VMS), care presupun costuri ridicate de împrumut pentru autorități.

„O parte din deficit este finanțată prin valorile mobiliare de stat, care sunt scumpe, este adevărat. Și un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a precizat deputatul.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional a fost aprobat în decembrie 2021 și a expirat la 19 octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. Din această cauză, Republica Moldova a ratat debursarea ultimei tranșe, estimată la aproximativ 170 de milioane de dolari, echivalentul a circa 2,9 miliarde de lei. Potrivit FMI, programul a contribuit la menținerea stabilității macroeconomice, însă întârzierile în realizarea angajamentelor privind politica fiscală, administrația publică și combaterea corupției la nivel înalt au împiedicat finalizarea acestuia.