”Fără Insula Șerpilor, Ucraina ar fi fost distrusă economic de ruși”. Dezvăluirile serviciilor secrete de la Kiev

Controlul Rusiei asupra Insulei Șerpilor a amenințat Ucraina cu distrugerea economică. Fără el, transportul din porturile ucrainene era imposibil, spune șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, Kiril Budanov, în documentarul „Marea. Bătălia pentru Insula Șerpilor.

„Fără restabilirea controlului asupra insulei Șerpilor, orice transport maritim din porturile Ucrainei era imposibil. Fără aceasta, rușii ne-ar distruge pur și simplu economic”, a spus Budanov.

Forțele armate au recunoscut că scufundarea crucișatorului rus Moskva, care a fost lovit de rachetele Neptune, a jucat un rol major în eliberarea insulei de invadatori. Distrugerea logisticii inamicului în teritoriul capturat și distrugerea navelor și ambarcațiunilor sale de debarcare sunt, de asemenea, considerate importante.

„În ceea ce privește componenta aeriană, celebrele drone Bayraktar au funcționat din primele zile de război, începând din regiunea Herson, și pentru prima dată, Ucraina le-a folosit în luptă împotriva țintelor navale”, a spus viceamiralul Alexei Neijpapa, comandantul forțelor navale ucrainene.

Filmul a arătat zborul și aterizarea elicopterelor, precum și luptele care au avut loc pe insulă pe 8 mai 2022. Operațiunea a fost efectuată de forțele speciale ale GUR și „Alfa” ale SBU (serviciul ucrainean de securitate).

„Pe vremea aceea, erau puține argumente. Toată lumea înțelegea că aceasta este o operațiune grea, dar nimeni nu putea da înapoi, pentru că nu era nimeni care să spună nu”, a spus soldatul cu indicativul „Șaman”, comandantul unității de forțe speciale GUR.

Un luptător cu indicativul „Skin”, comandantul uneia dintre grupurile de asalt al forțelor speciale GUR, a spus că bătălia a fost „epică”. Potrivit acestuia, Forțele Armate ale Federației Ruse aveau un loc unde să se ascundă și și-au schimbat rapid pozițiile și erau pregătite pentru apărare.

GUR spune că toate cele opt aeronave s-au întors de la Insula Șerpilor nedeteriorate. Cu toate acestea, un avion de luptă rusesc Su-30 a doborât un elicopter Mi-14 lângă coasta Odesei. Atunci a decedat comandantul adjunct al Marinei Forțelor Armate Ucrainene, colonelul Ihor Bedzai.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Insula Șerpilor #economie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.