Jocurile murdare ale reformei justiției! Modificarea Constituției pentru alegerea președintelui de către Parlament

O apariție jalnică, disperată, cu declarații populiste, aberante, imorale și descalificante la adresa corpului de judecători și soluții vădit anticonstituționale și contrare standardelor Consiliului Europei privind constituirea unui CSM format doar din 6 membri non-judecători aleși politic de către Parlament, a Președintelui Republicii Moldova după ședința Consiliului Suprem de Securitate cu privire la chestiunea amânării alegerii membrilor-magistrați în CSM de către Adunarea generală a judecătorilor, scrie fostul ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi.

Potrivit lui, „oare de unde panica Maiei Sandu și armatei sale de escroci politici, cu privire la amânarea Adunării generale a judecătorilor, dar și graba de a constitui un CSM contrar Constituției, din moment ce anume ei:

a) au tolerat lipsa unui CSM funcțional mai bine de un an;
b) au blocat constituirea CSM conform modificărilor constituționale intrate în vigoare la 01 aprilie 2022 (parte a reformei justiției agreate cu partenerii de dezvoltare și conformă standardelor Consiliului Europei);
c) au provocat blocarea sistemului judecătoresc.

Au nevoie urgent de numirea celui de-al 6-lea judecător al Curții Constituționale?

Fostul ministru al Justiției susține că PAS a încercat să convingă opinia publică că judecătorii nu sunt loiali reformei justiției prin așa-zisul prevetting și vor bloca Adunarea generală și alegerea CSM prin neprezentare. Asta au făcut-o pentru a justifica adoptarea unei modificări de lege abuzive prin care Adunarea generală a judecătorilor să fie convocată de ministrul justiției.

„Judecătorii însă s-au convocat și chiar s-au declarat parteneri ai reformei, cu condiția că se urmărește consolidarea independenței justiției și nu capturarea justiției. Urmare a declarațiilor după ședința CSS nu mai încape nici un dubiu că guvernarea are nevoie urgent de un CSM în care să aibă control total pentru a numi al 6-lea judecător al Curții Constituționale care să preia și președinția Curții”, a punctat Nagacevschi.

Motivul ar fi că în actuala componență a Curții nu ar exista o majoritate ce ar susține ridicarea mandatelor deputaților Partidului Șor, urmare a declarării neconstituționalității acestui partid și redistribuirea acestor mandate către PAS și blocul PSRM-PCRM, fapt ce le-ar permite PAS să aibă o majoritate constituțională.

În luna mai Curtea Constituțională în actuala componență ar putea recomanda alegeri parlamentare anticipate după eventuala declarare neconstituțională a partidului Șor pentru a fi ales un nou Parlament, format conform voinței poporului și nu prin manipulări juridice de redistribuire a mandatelor către partide ce nu au câștigat aceste mandate la alegeri.

Totodată PAS și-ar dori ca Curtea Constituțională să revizuiască hotărârea sa prin care s-a stabilit că Președintele țării urmează a fi ales de către popor și să se revină la alegerea Președintelui prin Parlament.

Nagacevschi spune că motivul ar fi că șansele Maiei Sandu de a lua un nou mandat în 2024 devin tot mai iluzorii. „PAS fiind conștienți de acest fapt ar dori să-i asigure un nou mandat Maiei Sandu prin votarea acesteia în Parlament, doar că ar fi nevoie de 67 de voturi garantate, dar și revizuirea hotărârii Curții Constituționale privind alegerea Președintelui de către popor”.

De fapt, s-ar încerca a se pune în aplicare o schemă de uzurpare a puterii în stat în stilul vremurilor statului capturat.

Ieri, ministrul Justiției Veronica Mihailov-Moraru, la emisiunea „În Profunzime” acuza magistrații Curții Supreme de Justiție de tergiversarea examinării contestațiilor judecătorilor care au fost respinși de Comisia pre-vetting în concursul pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Ea înseamnă judecătorii să numească membrii din rândul magistraților în CSM „până la 28 aprilie”, adică mai repede decât pauza luată de Adunarea Generală a Judecătorilor. În caz contrar, spune ministrul Justiției, CSM va deveni funcțional cu membrii non-magistrați numiți de Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#jsutitie #reforma #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.