Ucraina ia la țintă o puternică bază militară a lui Putin: Trebuie lovită fortăreața de la 300 de kilometri de Moldova

29 Mart. 2023, 07:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Mart. 2023, 07:30 // Actual //  bani.md

După ce Ucraina a reușit să țină piept armatei lui Putin și să elibereze aproape jumătate din teritoriile ocupate de ruși, acum Kievul se pregătește pentru o nouă operațiune, apreciază experții internaționali.

Astfel, trupele ucrainene vizează să neutralizeze bazele din Crimeea ale Rusiei, care reprezintă o adevărată fortăreață militară, de unde sunt coordonate cele mai multe atacuri.

Recentele lovituri cu drone ale Ucrainei asupra Crimeii, aflată la numai 300 de kilometri de România, ocupate de ruși evidențiază importanța neutralizării puterii de foc a Moscovei în peninsulă, în timp ce Kievul își pregătește mult așteptata contraofensivă de primăvară, potrivit Financial Times.

Rusia și-a folosit numeroasele sale facilități militare din teritoriu – inclusiv portul Sevastopol, unde se află flota sa din Marea Neagră, și baza aeriană Saki – pentru a lansa lovituri cu rachete în toată Ucraina și pentru a-și sprijini forțele terestre din sudul și estul țării.

Oficialii ruși au declarat că atacurile aeriene și navale ale Ucrainei de săptămâna trecută cu drone au vizat portul Sevastopol și nodul feroviar din nordul Dzhankoi, dar au negat orice daune aduse activelor militare ale Rusiei.

Oficialii ucraineni susțin că un transport feroviar de rachete de croazieră rusești Kalibr a fost lovit în Dzhankoi – la aproximativ 130 km de cea mai apropiată poziție ucraineană – chiar dacă ei continuă să evite să-și asume loviturile de pe teritoriul Rusiei, precum și în Crimeea.

Ucraina nu a primit rachete cu rază lungă de acțiune

„Acesta face parte din procesele care vor avea loc înainte de demilitarizarea și dezocuparea atât a peninsulei Crimeea, cât și a tuturor teritoriilor ocupate ale Ucrainei”, a declarat Andriy Yusov, ofițer de informații militare ucrainene.

„Există instalații militare în masă în Crimeea pe care Rusia le-a transformat într-o logistică esențială și depozite în acest război”, a declarat Victoria Nuland, subsecretar de stat al SUA, la un eveniment de la Carnegie Endowment, de luna trecută. „Acestea sunt ținte legitime. Ucraina le lovește și noi sprijinim asta.”

Phillip Karber, un strateg militar american, a declarat că Crimeea este folosită de Rusia ca „un pumnal militar care vizează inima Ucrainei”. Peninsula găzduiește șase aerodromuri din Rusia, 20 de docuri cu nave și submarine, 12 radare și lansatoare de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune, cazărmi, centre de comandă și control și podul din strâmtoarea Kerci, pe care Putin l-a construit după anexare și deschis în 2018.

Kievul și-a intensificat eforturile pentru a-și dezvolta propriile drone și pentru a achiziționa altele suplimentare capabile de lovituri cu rază mai lungă. Dar nu este clar dacă a strâns suficient pentru o mare campanie de demilitarizare a Crimeei. Capacitățile de lovitură care schimbă jocul au fost incluse de luni de zile pe lista de dorințe a Ucrainei de armament furnizat de Occident.

Acestea includ racheta ATACMS cu o rază de 300 km, care ar putea fi lansată de la sistemele de rachete cu lansare multiplă Himars pe care Ucraina le-a obținut deja. „În raport cu alte capabilități scumpe, peste 100 de ATACMS ar fi foarte rentabile și ar putea fi încă livrate la timp pentru a coincide cu contraofensiva ucraineană”, a spus Karber.

„Este de fapt o fortăreață militară chiar în mijlocul Mării Negre”, a declarat Serhii Kuzan, președintele think-tank-ului Centrului Ucrainean de Securitate și Cooperare din Kiev. „Acesta este o amenințare pentru toate țările din regiunea Mării Negre. Și, desigur, în primul rând pentru Ucraina.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:05 // Actual //  Ursu Victor

Creșterea creditării imobiliare, pe fondul scumpirii locuințelor din Republica Moldova, începe să ridice semne de întrebare la Bruxelles. Comisia Europeană avertizează asupra potențialelor riscuri asociate împrumuturilor acordate prin programul guvernamental „Prima Casă PLUS” și recomandă ca acesta să fie integrat în mecanismele generale de supraveghere a riscurilor financiare ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM), arată Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, sistemul bancar moldovenesc rămâne stabil și rezistent la șocuri și beneficiază de rezerve importante de capital și lichiditate. Cu toate acestea, experții europeni atrag atenția că intensificarea creditării pentru achiziția locuințelor, în condițiile creșterii prețurilor imobiliare, necesită o monitorizare mai atentă.

„Există riscuri potențiale asociate creditelor acordate în cadrul programului «Prima Casă PLUS», care necesită o monitorizare mai atentă. Programul ar trebui integrat în cadrul general de supraveghere macroprudențială al Băncii Naționale a Moldovei”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Datele prezentate de Bruxelles arată că volumul creditelor acordate populației și companiilor a crescut  în 2025, pe fondul condițiilor favorabile de finanțare și al politicilor de stimulare a investițiilor.

Astfel, creditarea sectorului privat a ajuns la 28,2% din produsul intern brut, comparativ cu 25,5% în 2024, creșterea a fost alimentată în principal de împrumuturile de consum și de finanțările imobiliare.

În paralel, raportul dintre credite și depozite a urcat cu aproape zece puncte procentuale, până la 72,2% în 2025, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2020.

Comisia Europeană remarcă și o creștere a ponderii creditelor neperformante în prima jumătate a anului 2026. Acestea au ajuns la 5,2% din totalul împrumuturilor, deși indicatorul este considerat în continuare relativ redus.

Avertismentul cu privire la „Prima Casă PLUS” vine în condițiile în care programul guvernamental facilitează accesul populației la credite ipotecare prin garanții acordate de stat, ceea ce poate stimula cererea de locuințe și extinderea finanțării imobiliare.

În același timp, creșterea rapidă a creditării într-o piață caracterizată de scumpiri poate amplifica vulnerabilitățile financiare, în special dacă veniturile debitorilor nu evoluează în același ritm cu prețurile locuințelor și cu obligațiile de rambursare.

Recomandarea Comisiei Europene vizează integrarea programului în cadrul macroprudențial al BNM, adică în sistemul de instrumente și reguli utilizate pentru identificarea și limitarea riscurilor care ar putea afecta stabilitatea financiară.

Totuși, Bruxelles-ul nu constată că programul „Prima Casă PLUS” ar fi provocat deja o criză a creditării sau că beneficiarii acestuia ar înregistra rate ridicate de neplată. Avertismentul privește riscuri potențiale, în contextul evoluției pieței imobiliare.

Raportul evidențiază și gradul ridicat de concentrare a sistemului bancar. Cele mai mari cinci bănci din Republica Moldova dețin aproape 90% din activele sectorului, în timp ce activele bancare totale reprezintă aproximativ 55% din PIB.

Pe de altă parte, instituțiile financiare continuă să dispună de rezerve consistente de lichiditate și capital, iar profitabilitatea sectorului a crescut datorită veniturilor mai mari din dobânzi.

Comisia Europeană face trimitere și la evaluarea sectorului financiar realizată de Fondul Monetar Internațional, publicată în februarie 2026, potrivit căreia sistemul bancar moldovenesc ar putea rezista, în general, inclusiv unui scenariu economic sever, datorită nivelului ridicat al lichidității și capitalizării.