Decizie importantă pentru moldovenii care au bani! Garanția depozitelor se dublează. E infimă față de cea din UE

Depozitele bancare al moldovenilor vor fi garantate cu o sumă mai mare. Plafonul urmează să fie majorat la 100 de mii de lei, iar din ianuarie la 200 de mii de lei, potrivit unui proiect de lege care urmează să fie votat în ședința de mâine a Parlamentului.

Depozitele în valută străină vor fi garantate prin compensarea echivalentului lor în lei moldovenești la cursul oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei la data de indisponibilitate a depozitelor. Unele categorii de depozite vor fi acoperite în volum de 200 % din nivelul de acoperire, pe o perioadă de până la trei luni, după ce suma a fost creditată, sau de la data la care depozitele respective pot fi transferate legal. Printre aceste categorii sunt depozitele persoanelor fizice care rezultă din tranzacții imobiliare referitoare la bunuri imobile cu destinație locativă; sumele depozitate ca decontări sau compensații ce rezultă din divorț, pensionare, concediere, dizabilitate, deces; depozitele persoanelor fizice, care rezultă din plata indemnizațiilor de asigurare sau repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune sau condamnare ilegală.

Totodată, proiectul prevede că nivelul-țintă al Fondului de acoperire a depozitelor bancare este de 4 % din totalul depozitelor garantate înregistrate în sistemul bancar. Consiliul fondului va revizui nivelul țintă cel puțin odată la 3 ani.

În prezent plafonul de garantare al depozitelor este de 50 de mii de lei, însă chiar și cu majorarea care urmează să fie operată oricum ester mai mică față de nivelul statelor din UE. În statele comunitare plafonul este de 100 de mii de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#garantie #fond #depozite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.