Sondajul care contrazice Kremlinul. Câți cetățeni din Republica Moldova vor ca româna să fie limba oficială a țării

Peste jumătate din cetățenii Republicii Moldova susțin introducerea sintagmei ”limba română” în legislația țării, potrivit unui sondaj recent, realizat de compania iDATA.

Potrivit sondajului, 52,8% s-au declarat în favoarea acestei legi, 38,6% – ”împotrivă”, iar 8,6% nu au răspuns.

Regiunile care susțin cel mai mult adoptarea limbii române ca limbă oficială sunt Buiucani, Călărași, Hîncești, Cimișlia, Orhei, Căușeni, Fălești, Ungheni, potrivit TVR Moldova.

La polul opus, împotriva limbii române s-au declarat mulți locuitori din regiunile Comrat, Cahul, Bălți, Rîșcani-Nord și Edineț, dar și Rîșcani-Chișinău.

Sondajul a fost realizat în perioada 15-26 martie 2023, pe un eșantion de 1.065 respondenți – dintre care 93.7% au fost contactați telefonic (metoda CATI), iar 6.7% au completat chestionarul on-line (metoda CAWI) – și are o marjă de eroare de ±3%.
Legea, votată de Parlamentul Republicii Moldova pe 16 martie și promulgată de președinta Maia Sandu pe 22 martie, a înfuriat autoritățile de la Moscova.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că ”limba română ar trebui să se numească limba moldovenească, nu viceversa”. În replică, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a transmis că ”limba moldovenească este o construcție artificială creată de Uniunea Sovietică”, iar guvernul de la Chișinău a răspuns că ”nu acceptă lecții de istorie de la Moscova”.

Pe 28 martie, deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) de la Chișinău au atacat la Curtea Constituțională legea, cerând organizarea unui referendum.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#limba oficiala #sondaj #Kremlin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.