Sondajul care contrazice Kremlinul. Câți cetățeni din Republica Moldova vor ca româna să fie limba oficială a țării

30 Mart. 2023, 07:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
30 Mart. 2023, 07:49 // Actual //  Lupu Eduard

Peste jumătate din cetățenii Republicii Moldova susțin introducerea sintagmei ”limba română” în legislația țării, potrivit unui sondaj recent, realizat de compania iDATA.

Potrivit sondajului, 52,8% s-au declarat în favoarea acestei legi, 38,6% – ”împotrivă”, iar 8,6% nu au răspuns.

Regiunile care susțin cel mai mult adoptarea limbii române ca limbă oficială sunt Buiucani, Călărași, Hîncești, Cimișlia, Orhei, Căușeni, Fălești, Ungheni, potrivit TVR Moldova.

La polul opus, împotriva limbii române s-au declarat mulți locuitori din regiunile Comrat, Cahul, Bălți, Rîșcani-Nord și Edineț, dar și Rîșcani-Chișinău.

Sondajul a fost realizat în perioada 15-26 martie 2023, pe un eșantion de 1.065 respondenți – dintre care 93.7% au fost contactați telefonic (metoda CATI), iar 6.7% au completat chestionarul on-line (metoda CAWI) – și are o marjă de eroare de ±3%.
Legea, votată de Parlamentul Republicii Moldova pe 16 martie și promulgată de președinta Maia Sandu pe 22 martie, a înfuriat autoritățile de la Moscova.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că ”limba română ar trebui să se numească limba moldovenească, nu viceversa”. În replică, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a transmis că ”limba moldovenească este o construcție artificială creată de Uniunea Sovietică”, iar guvernul de la Chișinău a răspuns că ”nu acceptă lecții de istorie de la Moscova”.

Pe 28 martie, deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) de la Chișinău au atacat la Curtea Constituțională legea, cerând organizarea unui referendum.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Mai 2024, 09:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
06 Mai 2024, 09:19 // Actual //  Lupu Eduard

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău