Sondajul care contrazice Kremlinul. Câți cetățeni din Republica Moldova vor ca româna să fie limba oficială a țării

Peste jumătate din cetățenii Republicii Moldova susțin introducerea sintagmei ”limba română” în legislația țării, potrivit unui sondaj recent, realizat de compania iDATA.

Potrivit sondajului, 52,8% s-au declarat în favoarea acestei legi, 38,6% – ”împotrivă”, iar 8,6% nu au răspuns.

Regiunile care susțin cel mai mult adoptarea limbii române ca limbă oficială sunt Buiucani, Călărași, Hîncești, Cimișlia, Orhei, Căușeni, Fălești, Ungheni, potrivit TVR Moldova.

La polul opus, împotriva limbii române s-au declarat mulți locuitori din regiunile Comrat, Cahul, Bălți, Rîșcani-Nord și Edineț, dar și Rîșcani-Chișinău.

Sondajul a fost realizat în perioada 15-26 martie 2023, pe un eșantion de 1.065 respondenți – dintre care 93.7% au fost contactați telefonic (metoda CATI), iar 6.7% au completat chestionarul on-line (metoda CAWI) – și are o marjă de eroare de ±3%.
Legea, votată de Parlamentul Republicii Moldova pe 16 martie și promulgată de președinta Maia Sandu pe 22 martie, a înfuriat autoritățile de la Moscova.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că ”limba română ar trebui să se numească limba moldovenească, nu viceversa”. În replică, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a transmis că ”limba moldovenească este o construcție artificială creată de Uniunea Sovietică”, iar guvernul de la Chișinău a răspuns că ”nu acceptă lecții de istorie de la Moscova”.

Pe 28 martie, deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) de la Chișinău au atacat la Curtea Constituțională legea, cerând organizarea unui referendum.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#limba oficiala #sondaj #Kremlin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat cafea boabe în valoare de 26 de milioane de dolari în anul 2025, depășind pentru prima dată, din punct de vedere financiar, importurile de cafea solubilă. Datele au fost prezentate de expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, de la IDIS „Viitorul”, care constată o schimbare clară în structura consumului de cafea din țară.

Potrivit estimărilor, valoarea importurilor de cafea boabe a crescut cu 6,5 milioane de dolari față de 2024, iar în 2026 ar putea ajunge la aproximativ 28 de milioane de dolari. În paralel, importul de cafea solubilă este evaluat la circa 20 de milioane de dolari în 2025, ceea ce ridică valoarea totală a cafelei importate, boabe și solubilă, la aproximativ 46 de milioane de dolari. Creșterea valorică din 2025 a fost determinată în principal de scumpirea accentuată a cafelei pe piețele internaționale, și nu de o majorare semnificativă a volumelor.

Prețul mediu de import al cafelei boabe a crescut cu aproximativ 40% într-un an, de la 9,02 dolari pe kilogram în 2024 la 13,56 dolari pe kilogram în trimestrul al treilea din 2025. Potrivit expertului, această evoluție a fost influențată de condițiile climatice extreme din marile țări producătoare, în special seceta severă din Brazilia și temperaturile ridicate din Vietnam, care au afectat producția globală de cafea arabică și robustă.

În volum, Republica Moldova a importat în 2025 aproximativ 2.250 de tone de cafea boabe, față de 586 de tone în 2015 și 1.304 tone în 2020, iar pentru 2026 importurile ar putea ajunge la 2.500 de tone. Italia rămâne principalul furnizor de cafea boabe, cu peste 62% din totalul importurilor, urmată de Germania, Rusia și România.

Datele arată și o creștere constantă a consumului. Dacă în 2015 moldovenii consumau aproximativ 450 de cești de cafea pe an, în 2025 consumul a ajuns la circa 940 de cești pe persoană, dintre care 190 provin din cafea boabe. „Republica Moldova trece treptat de la statutul de importator preponderent de cafea solubilă la unul orientat tot mai mult spre cafeaua boabe. Este un semn clar al schimbării comportamentului de consum și al maturizării pieței”, a declarat Veaceslav Ioniță.