China și Rusia, blocate într-o spirală a morții. ”Nici Ursul rus și nici Dragonul chinezesc nu sunt într-o formă bună”

30 Mart. 2023, 07:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Mart. 2023, 07:53 // Actual //  bani.md

Înainte de 1914, lumea trăia în epoca Marilor Puteri. După anul 1945, am avut Războiul Rece și cele două superputeri. Apoi, după prăbușirea Uniunii Sovietice și a Blocului de Est, am avut epoca unipolară a hegemoniei occidentale – una despre care ni se spune acum că se apropie de sfârșit.

Expresia anului 2023, de până acum, pare a fi „multipolaritate”. Acolo unde odată America ajungea pe glob, capabilă să intervină din aer și de la sol peste tot, din Sierra Leone până în Kosovo și până în Irak, regulile jocului s-au schimbat. Odată cu invazia Irakului care s-a încheiat cu eșec și o retragere planificată din Afganistan, Occidentul pare mai puțin hegemonic. Noi puteri sunt în creștere, iar întâlnirea de săptămâna trecută dintre Xi Jinping și Vladimir Putin a marcat o reunire a acestor forțe în creștere, în opoziția lor față de Occident, scrie The Telegraph.

Aceasta, cel puțin, este narațiunea predominantă. Nu există nicio îndoială că Occidentul a trecut prin eșecuri. Dar acestea nu sunt nimic nou; Războiul Rece nu a fost pierdut în ciuda impasului din Coreea și a eșecului din Vietnam. În ceea ce privește întoarcerea Rusiei și reapariția Chinei, poveștii despre un nou Război Rece și despre o lume multipolară îi lipsește un element crucial: demografia.

Numărul uman – în special al tinerilor – este un factor determinant esențial și adesea trecut cu vederea în afacerile mondiale. Și din punct de vedere demografic, nici Ursul rus și nici Dragonul chinezesc nu sunt într-o formă bună.

Rușii au prea puțini copii. Eforturile lui Putin de a crește rata natalității au avut efecte limitate și, se pare, doar temporare. Dacă Rusia nu a îmbătrânit la fel de mult ca în alte țări, nu este datorită ratei demografice în creștere, ci pentru că prea mulți dintre cei de vârstă mijlocie, în special bărbații, mor de alcoolism și disperare.

Speranța de viață în Rusia este comparabilă cu cea din India și Egipt, dar în timp ce oamenii din aceste țări trăiesc mult mai mult decât înainte, rușii au cunoscut 60 de ani de stagnare. Între timp, Kremlinul se trezește că va conduce o țară lipsită de tineri. Prea puțini s-au născut acum 20-30 de ani, iar această slăbiciune demografică a fost amplificată, deoarece mulți au fugit de război.

Acest lucru l-a lipsit pe Putin de carne de tun, dar înseamnă, de asemenea, că și mai puțini copii ruși se vor naște în anii următori, adunând probleme pentru țară.

China, între timp, suferă consecințele politicii sale a copilului unic. Impusă cu forța și ridicată prea târziu pentru a face o diferență, moștenirea sa este o populație – și în special o populație tânără – care deja scade și care probabil se va înjumătăți până la sfârșitul secolului.

Noul Război Rece s-ar fi terminat deja
Beijingul a pierdut deja primul loc în clasamentul demografic în fața Indiei, a cărei populație este mai mare și are decenii de creștere înaintea ei. Vor fi în continuare o mulțime de tineri de trimis la orice bătălii pe care Partidul Comunist va decide să le aleagă, dar avantajul forței de muncă al Chinei este pe cale să se micșoreze. Și cu o populație în vârstă care se luptă să țină luminile aprinse, nu se întrevede prea mult entuziasm pentru viitor.

Acest lucru nu înseamnă că totul este bine din punct de vedere demografic în Occident. Ratele de fertilitate peste tot sunt sub ceea ce trebuie să fie. Dar dacă alege, Occidentul poate oferi totuși un stil de viață suficient de atractiv pentru a atrage un număr mare de imigranți care să lucreze în industriile sale și să îngrijească în spitalele sale. Imigrația este în cel mai bun caz o soluție temporară a slăbiciunii demografice și poate fi neplăcut pentru unii, dar cel puțin pentru SUA, Marea Britanie și Germania rămâne o opțiune. În schimb, puțini doresc acum să meargă în Rusia și China și oricum ar fi o picătură în ocean.

China și Rusia, individual sau împreună, au încă un mare potențial de probleme. Prejudiciul cauzat de soldații lui Putin în Ucraina este o mărturie în acest sens. Dar, pe măsură ce Occidentul se pregătește să facă față provocării, ar trebui să se liniștească cel puțin ținând cont de partea demografică slabă a oponenților săi. Noul Război Rece s-ar putea să se fi terminat deja, conchide The Telegraph.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.