Presa rusă de stat atacă pentru prima oară războiul lui Putin. Vorbește de corupție și nedreptățirea soldaților

31 Mart. 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Mart. 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

O instituție de presă a statului rus a publicat în această săptămână un articol care conține referiri critice la adresa regimului Putin. Este primul episod de acest gen de la începutul războiului din Ucraina.

Agenția de presă RIA Novosti, controlată de statul rus, a publicat marți un articol intitulat „Nu ne-am așteptat la asta”, care conține declarațiile mai multor soldați ruși răniți pe front în Ucraina, care nu au primit compensațiile promise de președintele Vladimir Putin, relatează Newsweek.

Deși invitații posturilor TV de stat și-au exprimat în ultimele luni frustrarea în legătură cu evoluția războiului, agențiile de presă oficiale au păstrat linia Kremlinului, respectând cu strictețe legea adoptată de Parlamentul de la Moscova, în martie 2022, care prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru „răspândirea intenționată de știri false care discreditează armata rusă”.

Autoritățile au folosit această lege pentru a-i viza pe cei care au respins viziunea beligerantă a lui Putin și au interzis presei să numească „război” invazia în Ucraina, fiind obligatorie sintagma „operațiune militară specială”.

La fel a procedat și RIA Novosti în articolul publicat, însă prezentarea detaliată a situației unor militari răniți pe front care nu au primit despăgubirile promise de Putin reprezintă o abatere notabilă de la politica Kremlinului și ar putea fi un semn al unor fisuri care se adâncesc în interiorul regimului. Nu întâmplător, materialul poate fi accesat acum din afara Rusiei doar printr-o conexiune VPN.

Decretul lui Putin nu se aplică

La o săptămână după începerea războiului, Putin a anunțat că soldații răniți pe front vor avea dreptul la o compensație financiară. „Este datoria noastră să sprijinim familiile camarazilor noștri căzuți și răniți pe front”.

În aprilie, însă, Ministerul rus al Apărării a publicat pe site-ul său un ordin potrivit căruia, pentru a se încadra la compensații, soldații răniți trebuie să figureze pe o listă oficială – decizie care confirmă implicit că Rusia s-a confruntat cu pierderi grele în lupte, dar și cu situații în care soldații s-au automutilat ca să fie scoși de pe front.

Ordinul ministerului contrazice, însă, decretul lui Putin. Astfel, în funcție de gravitatea rănilor suferite, militarii pot primi diverse sume de bani. De exemplu, pentru o rană gravă se achită în jur de 300.000 de ruble (aproximativ 3.570 de euro), iar pentru una ușoară – în jur de 70.000 de ruble (aproximativ 833 de euro). Ordinul Ministerului se bazează pe lista cu tipurile de răni plătite de stat pentru militarii aflați pe front aprobată încă din 1998, printr-o ordonanță de guvern.

„Decretul șefului statului nu specifică gradul de invaliditate pentru care se acordă compensațiile. Nu face referire nici la lista din ordonanță. Conform textului, ar trebui făcute plățile pentru toți cei răniți”, a explicat Roman Pronin, președintele mișcării civice Comitetul pentru Combaterea Corupției, unul dintre puținii care încearcă să-i ajute pe soldați să obțină compensațiile.

„Doctorii trec de obicei simptomele, dar nu și cazuistica lor. Iar personalul militar nu întocmește documentele pentru plată”, a arătat activistul. Un membru al unei organizații pentru drepturile omului a spus că doctorii scriu diagnostice precum „reacție acută la stres”, „condiție astenică” („oboseală ridicată”), „sindromul astenic” (oboseală psihică și nervozitate). „Acestea nu sunt considerate afecțiuni sau răni”, a spus Pronin.

Mai mulți militari au spus pentru RIA Novosti că la început plățile s-au făcut indiferent de tipul sau de gravitatea rănilor suferite, apoi ordinul emis de Ministerul Apărării a legat compensațiile de lista de criterii prevăzută în ordonanța din ’98.

În vară, după ce activiștii au sesizat că decretul lui Putin este contrazis de ordinul Ministerului, modificarea a fost eliminată. Însă problema este acum modul de aplicare: de exemplu, șocul suferit după o explozie nu figurează pe listă, deși reprezintă o rană complicată. Este aproape imposibil de determinat vizual, dar poate avea urmări grave – leziuni ale creierului, probleme de vedere și de auz, slăbirea memoriei. Echilibrul psihic are, de asemenea, de suferit.

Răniți pe front, dar fără compensații

RIA Novosti a prezentat cazurile unor soldați care au avut nevoie de tratament medical după ce au fost afectați de explozii și care nu au primit despăgubirile promise de președintele rus.

Serghei Abramov, din Krasnoiarsk, a fost trimis să lupte în regiunea Donețk la sfârșitul anului trecut, după trei luni de instruire. El a povestit că a fost rănit în urma unei explozii și a fost internat în spital.

Inițial, i s-a pus diagnosticul de barotraumă otică acută, o afectare a membranei timpanelor urechilor, dar i s-a refuzat dreptul la compensație, iar un alt spital i-a dat o scrisoare medicală din care reiese că suferă de „reacție acută la stres”. I s-au prescris doar niște vitamine, analgezice și calmante și asta a fost tot.

El a înaintat o contestație la biroul procurorului militar. Soția lui, Elena Abramova, l-a căutat pe șeful secției de neurologie de la spitalul din Rostov. „Am încercat să aflu pe ce bază au fost falsificate documentele medicale, de ce soțul meu nu a fost examinat normal. Fără să-mi dea vreun răspuns, m-a dat afară pe ușă”, a povestit ea.

Un alt soldat rus, din Daghestan, Aleksandr, a fost afectat de o explozie în vară, în regiunea Zaporojie, unul dintre cele patru teritorii pe care Putin le-a anexat ilegal anul trecut. „M-am lovit rău la cap. Abia mai puteam să merg, mă clătinam rău. În Donețk (la spital – n.red.) mi-au zis: fractură la osul temporal, leziune cranio-cerebrală închisă”, a povestit el.

După ce medicii i-au spus că durerile de cap sunt provocate de osteocondroza cervicală, nu de o rană suferită în luptă, Aleksandr s-a adresat procurorilor militari, dar aceștia au menținut diagnosticul medical care nu indică o rană, ci o boală. Prin urmare, soldatul nu întrunește criteriile pentru a primi compensația de la Guvern.

RIA Novosti scrie, de asemenea, că mulți militari se plâng de corupție și vor să li se facă dreptate, subliniind că autoritățile trebuie să rezolve problema „înainte să se răspândească”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Aug. 2026, 08:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Aug. 2026, 08:34 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Sectorul construcțiilor din Republica Moldova a intrat pe o pantă descendentă în prima jumătate a anului 2026. Volumul lucrărilor executate în ianuarie-iunie s-a redus cu 8,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Biroului Național de Statistică. Scăderea vine însă după o creștere spectaculoasă de 35,1% înregistrată în primele șase luni din 2025, ceea ce indică și un puternic efect de bază.

Calculele publicate  de BNS arată că, în pofida reculului din acest an, volumul total al lucrărilor de construcții din prima jumătate a lui 2026 rămâne cu aproximativ 24% peste nivelul din aceeași perioadă a anului 2024.

Cea mai mare scădere din acest an se observă la lucrările de întreținere și reparații curente. Acestea s-au redus cu 20,7% în ianuarie-iunie, după ce în aceeași perioadă din 2025 crescuseră cu 42,3%.

Construcțiile noi, care reprezintă mai mult de jumătate din întreaga piață, cu o pondere de 51,5%, au scăzut cu 4,9%. Și aici însă nivelul rămâne semnificativ peste cel din 2024, după ce anul trecut lucrările noi avansaseră cu 28,2%.

Un recul de 2,9% a fost înregistrat și în cazul reparațiilor capitale. Acestea reprezintă 23% din totalul lucrărilor de construcții și avuseseră, în prima jumătate a anului trecut, una dintre cele mai mari creșteri din sector – 47,2%.

Singura categorie care a continuat să crească în 2026 este cea a „altor lucrări”, care include demolările și amenajarea terenurilor înainte de începerea construcțiilor. Volumul acestora a avansat cu 11,9%, după o creștere de 13,7% în anul precedent. Ponderea lor în piață rămâne însă redusă, de numai 3%.

Datele BNS scot în evidență o situație și complicată în segmentul clădirilor nerezidențiale. În primele șase luni ale anului, lucrările la spații comerciale, industriale, administrative și alte clădiri nerezidențiale s-au prăbușit cu 19,2%.

Scăderea este cu atât mai vizibilă cu cât, în ianuarie-iunie 2025, același segment înregistrase o creștere de 49,5% față de anul precedent. Chiar și după reculul actual, calculele pe baza indicilor BNS arată că volumul construcțiilor nerezidențiale rămâne cu aproximativ 21% peste nivelul din prima jumătate a anului 2024.

Clădirile rezidențiale au rezistat mai bine. Volumul lucrărilor a scăzut cu doar 2,8% în primele șase luni ale anului, după o creștere de 23,4% în 2025. În consecință, sectorul rezidențial se menține cu aproximativ 20% peste nivelul din 2024.

Construcțiile inginerești, care au cea mai mare pondere în total 41,7% au înregistrat o diminuare de 3,4%. În această categorie intră, între altele, drumurile, rețelele și alte proiecte de infrastructură. În prima jumătate a anului trecut, acest segment crescuse cu 33,5%, astfel încât nivelul din 2026 rămâne cu aproape 29% peste cel din 2024.

Tendința negativă s-a menținut și în trimestrul al doilea. În aprilie-iunie 2026, volumul total al lucrărilor de construcții a scăzut cu 6,3% față de aceeași perioadă din 2025.

Cele mai afectate au fost din nou lucrările de întreținere și reparații curente, cu un declin de 24,1%, urmate de clădirile nerezidențiale, unde volumul lucrărilor s-a redus cu 13,8%.

Construcțiile noi au scăzut în trimestrul al doilea cu 3,8%, iar lucrările la clădirile rezidențiale – cu 5,3%. Construcțiile inginerești au înregistrat o diminuare mai moderată, de 2,4%.

În schimb, reparațiile capitale au crescut cu 9%, iar categoria altor lucrări de construcții a avansat cu 17,7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!