Schema Kremlinului? Presa rusă susține că Gazprom a acționat Moldova în judecată, pentru datoriile la gaze

18 Mai 2021, 09:35
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
18 Mai 2021, 09:35 // Actual //  MD Bani

Compania rusă Gazprom s-a adresat Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie, cerând de la „Moldovagaz” o datorie de 370,5 mln de dolari pentru gazele naturale livrate în 2018, informează Realitatea.md cu referire la publicația „Взгляд”.

Se întâmplă un lucru crezut imposibil chiar și de experții economici.

Detalii în acest INTERVIU

 

De amintit că fostul consilier prezidențial, Sergiu Tofilat, onsideră acumularea datoriilor la gazele naturale  o schemă a Kremlinului, prin care autoritățile din Federația Rusă mențin un control asupra celor din Republica Moldova. 

Potrivit sursei citate, într-o dare de seamă a companiei, se menționează că o adresare în acest sens a fost lansată în luna februarie.

„În februarie 2021, „Gazprom” s-a adresat Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Federației Ruse, contra SA „Moldovagaz” (Republica Moldova) și cere datorii în valoare de 370 518 092,46 dolari SUA, pentru gazele naturale livrate în anul 2018. Data ședinței de judecată nu a fost indicată”, se menționează în document.

Anterior, Camera de Comerț și Industrie din Rusia a îndeplinit în totalitate cererea Gazprom de a recupera de la Moldovagaz 246,4 milioane de dolari pentru gaze în 2017. Procesul a fost intentat în decembrie 2019.

Menționăm, că acordul pentru tranzitul și furnizarea resurselor energetice rusești este valabil până la sfârșitul lunii septembrie a acestui an.

Concernul rus „Gazprom” deține 50% din acțiunile SA „Moldovagaz”, Guvernul Republicii Moldova – 35,33%, administrația de la Tiraspol – 13,44%, iar alți acționari – 1,23% din acțiuni.

 

Achiziția energiei electrice de la Cuciurgan, problema care ne adâncește în groapă

Fiecare minut de energie electrică consumată crește datoria Republicii Moldova față de Gazprom. Se întâmplă din cauza existenței și susținerii monopolului la energia electrică, deținut de Centrala Electrică de la Cuciurgan.

O explicație în acest sens a fost oferită de către fostul consilier prezidențial Sergiu Tofilat în cadrul unui interviu pentru Bani.md.

Potrivit lui, banii pentru gazele naturale livrate în regiunea transnistreană în scopul producerii energiei electrice nu ajung la Moldovagaz, ci rămân într-un cont special al bugetului separatist.

„Noi aprindem lumina, plătim factura, banii ajung la Centrala Electrică de la Cuciurgan. Ei achită gazul la un preț minim către Tiraspol Transgaz Pridnestrovie pe aşa-numitul „cont special de gaze” și de acolo aceşti bani ajung mai departe în bugetul separatist.”

„Noi acumulăm datorii. Finanțăm sistemul separatist și acumulăm datorii. Iată asta a fost schema care a ajutat Kremlinul să mențină un regim neconstituţional la noi în țară, să ne impună pe noi să îl finanțăm și încă să acumulăm datorii.”, precizează Tofilat.

Potrivit consilierului prezidențial, situația a fost determinată de monopolul deținut la producerea de energie electrică de către Termocentrala de la Cuciurgan (MGRES), unitate importantă în producția de energie din Republica Moldova, controlată de grupul energetic rus Inter RAO.

Totodată, MGRES este acuzată că a restricționat participarea altor furnizori la licitație privind achiziția de energie electrică pentru perioada 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022, prezentându-se ca fiind singurul furnizor posibil de energie electrică din Republica Moldova.

În absența concurenței în piață, prețul energiei electrice oferit de termocentrala de la Cuciurgan a crescut cu 18%.

Ceilalți participanți la licitație, precum și organizatori ai acesteia, și-au exprimat nemulțumirea și au trimis scrisori oficiale autorităților competente reclamând absența unei piețe libere și discriminarea față de furnizorii concurenți, inclusiv cei din Ucraina.

În cadrul interviului citat anterior, Tofilat a declarat că nu putem vorbi despre o piață liberă a energiei electrice atât timp cât nu există o varietate de oferte. Consilierul prezidențial precizează că un prim pas necesar este conectarea la infrastructura europeană, prin crearea conexiunilor de rețele cu România.

Gravitatea problemei este accentuată și de faptul cădin cinci linii de interconexiune cu Ucraina, patru trec prin stația de transformare a  Centralei Electrice de la Cuciurgan, din stânga Nistrului”, decizia de a admite sau nu alți jucători pe piață, fiind practic dictată de MGRES.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.