Cel mai bogat bărbat şi cea mai bogată femeie din lume, din Franța, au avere cumulată de aproape 300 miliarde de dolari

Cel mai bogat bărbat şi cea mai bogată femeie din lume sunt francezi. Este pentru prima dată când un cetăţean francez conduce clasamentul Forbes.

Bernard Arnault, şeful imperiului de lux LVMH, este cea mai bogată persoană de pe planetă, potrivit clasamentului anual al Forbes, cu o avere care a crescut constant în ultimii ani şi care se ridică acum la 211 miliarde de dolari, notează AFP.
Este pentru prima dată când un cetăţean francez conduce clasamentul Forbes.

Francoise Bettencourt Meyers, vicepreşedinte al L’Orèal, companie fondată de bunicul său şi în prezent lider mondial în domeniul frumuseţii şi al produselor cosmetice, este cea mai bogată femeie şi ocupă poziţia a 11-a la nivel global, cu 80,5 miliarde USD.
După Arnault, podiumul este completat de Elon Musk şi Jeff Bezos: CEO-ul Tesla a pierdut prima poziţie din cauza scăderii puternice a acţiunilor companiei sale la bursă, datorată în parte achiziţiei costisitoare a Twitter, şi are acum active de 180 de miliarde; fondatorul Amazon, ale cărui active au scăzut la 107 miliarde, a coborât şi el o poziţie.

Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a coborât pe locul 16, cu active de 64,4 miliarde de dolari.

La nivel mondial, există 2.640 de active cu zece cifre, în scădere de la 2.668 în 2022. Împreună, miliardarii au acum active totale de 12.200 de miliarde, în scădere cu 500 de miliarde de la 12.700 de miliarde în martie 2022.

Aproape jumătate dintre persoanele din clasament au acum active mai mici decât în urmă cu 12 luni.

Statele Unite sunt ţara cu cele mai multe în clasament, cu 735 de active şi un total de 4.500 de miliarde.

China (inclusiv Hong Kong şi Macao) rămâne pe locul al doilea, cu 562 de miliardari şi active totale de 2.000 de miliarde, urmată de India, cu 169 de miliardari şi active totale de 675 de miliarde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irakul a majorat puternic discounturile pentru petrolul livrat în luna octombrie, oferind reduceri de până la 37 de dolari pe baril față de cotațiile de referință regionale, potrivit informațiilor obținute de Bloomberg.

Compania petrolieră de stat SOMO a oferit țițeiul Basrah Medium cu un discount de 34,5 dolari pe baril, iar Basrah Heavy cu până la 37 de dolari sub prețul de referință aplicabil pieței de destinație. Documentele datate 29 septembrie vizează livrările programate între 1 și 31 octombrie.

Reducerile sunt semnificativ mai mari decât cele oferite pentru lunile anterioare. În august și septembrie, discounturile pentru petrolul irakian au fost, în general, sub 30 de dolari pe baril.

Pentru livrările către Asia, prețurile de referință sunt calculate în raport cu media cotațiilor Oman și Dubai. Pentru Europa este utilizat Brent, iar pentru livrările către America de Nord și de Sud Argus Sour Crude Index.

Potrivit Bloomberg, reducerea agresivă a prețurilor arată dificultățile cu care se confruntă Irakul în transportul petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică și dependența de rutele maritime din Golful Persic fac exporturile irakiene mai vulnerabile decât cele ale unor producători vecini.

Irakul nu dispune nici de o flotă proprie importantă de petroliere, ceea ce obligă Bagdadul să ofere discounturi mari pentru a atrage cumpărători și pentru a compensa riscurile și costurile suplimentare ale transportului.

Șeful SOMO, Ali Nizar, declara pe 20 septembrie că intensificarea concurenței dintre producătorii din Golf a determinat o parte dintre cumpărătorii tradiționali ai petrolului irakian să se orienteze spre alți furnizori care oferă condiții mai avantajoase.

Presiunea este amplificată și de creșterea puternică a costurilor de transport maritim. Lipsa superpetrolierelor disponibile a scumpit navlul la nivel global, iar unele tranzacții au devenit neprofitabile chiar și în condițiile unor reduceri importante la prețul petrolului.

Prin urmare, discounturile de până la 37 de dolari pe baril reprezintă o încercare a Irakului de a-și menține fluxurile de export într-un context în care riscurile geopolitice și costurile logistice au crescut semnificativ.