Un prinț îi dă lui Putin cea mai importantă armă contra Occidentului: Întoarce spatele lui Biden

Piețele internaționale de energie sunt bulversate din cauza războiului Rusiei din Ucraina și în urma sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei. Acum, prințul moștenitor din Arabia Saudită îi oferă lui Vladimir Putin cea mai importantă armă contra Vestului, în războiul energetic.

Mohammad Bin Salman, aflat în fruntea OPEC+, a influențat ca organizația țărilor exportatoare de petrol să reducă producția cu peste 1 milion de barili pe zi, lucru care avantajează masiv Rusia.

Duminică, 3 aprilie 2023, nouă membri ai OPEC+ au anunțat o reducere voluntară a producției de 1,2 milioane de barili pe zi din mai până la sfârșitul anului. Aceasta înseamnă 1,1% din oferta globală, potrivit The Telegraph.

În timpul campaniei sale prezidențiale, Joe Biden s-a angajat să facă din Arabia Saudită un paria internațional, dar nu a reușit acest lucru. Președintele american a dorit anul trecut ca producția de petrol din cadrul OPEC să crească, pentru a duce la o scădere a prețului pe plan mondial.

În schimb, în octombrie 2022, cartelul OPEC al țărilor producătoare de petrol condus de Arabia Saudită a redus producția cu două milioane de barili pe zi pentru a crește prețurile. Acum – fără să țină seama de părerea președintelui SUA, care a amenințat cu „consecințe” nespecificate – reduce din nou producția.

Mișcarea de duminică a dus imediat la creșterea prețurilor petrolului – iar acestea vor continua să crească. Țițeiul Brent a sărit de la 79,77 dolari pe baril duminică la 85,02 dolari luni. Goldman Sachs și-a majorat prognozele pentru țițeiul Brent pentru decembrie 2023, de la 90 de dolari la 95 de dolari. Până în decembrie 2024, prețurile vor urca la 100 de dolari.

Aceste prețuri vor fi noua normalitate, spune Bjarne Schieldrop, analist șef de mărfuri la SEB Financial Services. Și inevitabil se va traduce în durere pentru milioane de consumatori prin prețuri mai mari la pompă și costuri mai mari în magazine.

Lovitura adusă Occidentului este triplă. Prețurile ridicate ale petrolului vor menține inflația sus. Mișcarea semnalează că Arabia Saudită întoarce spatele Occidentului și se întoarce spre China. Creșterea prețului petrolului va submina, de asemenea, sancțiunile împotriva Rusiei, unde profiturile petrolului sunt pe cale să crească.

Fiecare creștere de 1 dolar a prețului țițeiului crește veniturile din exporturile rusești cu aproximativ 2,7 miliarde de dolari pe an, spune Benjamin Hilgenstock, autorul unui raport privind sancțiunile rusești pentru Centrul de Cercetare a Politicii Economice, un think tank.

Prin urmare, o creștere de 10 dolari a prețului petrolului va crește veniturile din exporturile de petrol rusești cu aproximativ 27 de miliarde de dolari până la 145 de miliarde de dolari în acest an.

Sancțiunile occidentale asupra petrolului rusesc au venit cu întârziere. UE a introdus un embargo asupra țițeiului abia în decembrie 2022 și asupra produselor petroliere în februarie 2023. În cea mai mare parte a anului trecut, Rusia a beneficiat de prețurile ridicate ale petrolului, iar excedentul de cont curent a atins un nivel record.

Mișcarea este firească pentru Arabia Saudită, deoarece cea mai mare parte a cererii viitoare de petrol va veni din Asia. Exporturile de petrol rusesc către China, India și Turcia au crescut de la începutul războiului. Exporturile totale în decembrie 2022 au fost mai mari decât în decembrie 2021, potrivit CEPR.

Mișcarea este un joc de forță major din partea Arabia Saudită, care a anunțat reduceri imediat după ce America a declarat că nu va stimula cererea globală prin completarea stocurilor strategice în acest an.
America și Arabia Saudită au avut istoric legături puternice. Arabia Saudită este cel mai mare client de vânzări militare străine al Americii. Relațiile dintre cele două țări sub președintele Joe Biden, care a făcut campanie cu o poziție anti-Arabia Saudită, s-au deteriorat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prinț #petrol #Biden #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Politica fiscală pentru anul 2027, votată de Parlament în lectura a doua, reprezintă cea mai amplă majorare a taxelor și impozitelor din istoria Republicii Moldova, susține deputatul Ion Chicu. Fostul premier avertizează că noile prevederi vor lovi în mediul de afaceri, vor scumpi motorina și ar putea avea un efect contrar celui urmărit de Guvern, prin reducerea activității economice și erodarea bazei fiscale.

Potrivit parlamentarului, modificările operate între prima și a doua lectură sunt nesemnificative în raport cu majorările fiscale aprobate.

„În linii mari, această politică fiscală, chiar cu concesiile pe care le-a făcut Guvernul între prima și a doua lectură, rămâne, istoric, cea mai mare majorare de cote de impozite de când există acest stat. Sau cel puțin din 1997, de când s-a aprobat Codul fiscal în vigoare”, a declarat Ion Chicu.

Una dintre cele mai controversate prevederi, în opinia deputatului, este majorarea repetată a accizelor la motorină, cu 20% în 2027 și continuarea creșterilor în următorii ani, până în 2029. Chicu avertizează că această politică va reprezenta o lovitură puternică pentru economie, în special pentru sectoarele dependente de carburanți. Pentru anul 2027, documentul adoptat prevede o majorare de 20% a accizei la motorină și de 10% pentru majoritatea celorlalte produse accizabile.

Criticile vizează și introducerea TVA la gazele naturale începând cu 1 aprilie 2027. Deși autoritățile au majorat plafonul de consum pentru aplicarea cotei reduse, fostul premier consideră că măsura va aduce o povară suplimentară consumatorilor. Conform documentului aprobat, pentru primii 150 de metri cubi de gaze naturale consumați lunar de gospodării se va aplica TVA de 8%, iar cantitatea care depășește acest plafon va fi taxată la cota standard de 20%.

Chicu a criticat și tratamentul fiscal diferențiat aplicat produselor agricole. Potrivit acestuia, revenirea la cota TVA de 8% pentru anumite cereale, în timp ce altele rămân taxate cu 12%, creează discrepanțe greu de justificat economic.

Deputatul susține că opoziția a încercat să atenueze impactul noii politici fiscale prin amendamente, însă majoritatea propunerilor nu au fost acceptate. Din cele 22 de amendamente înaintate de el împreună cu un alt parlamentar, doar trei ar fi fost acceptate integral sau parțial, potrivit propriilor declarații.

Chicu a evidențiat în special amendamentul privind împiedicarea acordării unor facilități fiscale pentru remunerațiile plătite sub formă de acțiuni în sectorul bancar. Potrivit fostului premier, propunerea inițială ar fi permis evitarea unor plăți aferente impozitului pe venit și contribuțiilor sociale și medicale.

„Este vorba de milioane de lei care vor ajunge la buget, datorită faptului că ei au acceptat amendamentul nostru”, a afirmat Chicu.

Un alt aspect care provoacă îngrijorarea deputatului ține de extinderea atribuțiilor Serviciului Fiscal de Stat. El susține că noua legislație introduce mecanisme de încasare silită directă de la persoanele fizice, fără necesitatea unei adresări prealabile în instanța de judecată.

„Se introduce dreptul pentru Serviciul Fiscal de Stat să aplice încasarea la persoanele fizice. Adică orice funcționar din Serviciul Fiscal de Stat, fără ca să meargă în instanță, poate, printr-o decizie a sa, să intre pe contul persoanei, să-i sechestreze banii și așa mai departe”, a declarat parlamentarul, prezentând propria interpretare a modificărilor legislative.

Chicu consideră că asemenea mecanisme contravin obiectivului declarat al Guvernului de simplificare a legislației fiscale și riscă să creeze presiuni administrative suplimentare asupra contribuabililor.

Fostul premier pune sub semnul întrebării și capacitatea autorităților de a obține cele 5,1 miliarde de lei estimate drept venituri suplimentare la buget în urma implementării noilor măsuri.

„Eu nu consider că prin asemenea metode se poate obține acest obiectiv. Descurajarea activității economice va duce la erodarea bazei fiscale, iar creșterea cotelor impozitelor poate, în final, să aibă efect invers”, a avertizat deputatul.

Acesta atrage atenția că o eventuală majorare a încasărilor bugetare în 2027 nu poate fi atribuită exclusiv creșterii taxelor și impozitelor, deoarece inflația și scumpirea bunurilor și serviciilor determină automat majorarea nominală a sumelor colectate.

„Aceste 5,1 miliarde trebuie să le ajustăm și la evoluția inflației sau a tarifelor”, a subliniat Chicu.

Parlamentul a adoptat politica fiscală și vamală pentru anul 2027 în ședința din 22 octombrie, cu votul a 54 de deputați PAS. Potrivit Ministerului Finanțelor, modificările ar urma să aducă venituri suplimentare de 5,1 miliarde de lei, dintre care 2,7 miliarde din accize, 1,6 miliarde din TVA și 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și taxa de viciu.