Un prinț îi dă lui Putin cea mai importantă armă contra Occidentului: Întoarce spatele lui Biden

Piețele internaționale de energie sunt bulversate din cauza războiului Rusiei din Ucraina și în urma sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei. Acum, prințul moștenitor din Arabia Saudită îi oferă lui Vladimir Putin cea mai importantă armă contra Vestului, în războiul energetic.

Mohammad Bin Salman, aflat în fruntea OPEC+, a influențat ca organizația țărilor exportatoare de petrol să reducă producția cu peste 1 milion de barili pe zi, lucru care avantajează masiv Rusia.

Duminică, 3 aprilie 2023, nouă membri ai OPEC+ au anunțat o reducere voluntară a producției de 1,2 milioane de barili pe zi din mai până la sfârșitul anului. Aceasta înseamnă 1,1% din oferta globală, potrivit The Telegraph.

În timpul campaniei sale prezidențiale, Joe Biden s-a angajat să facă din Arabia Saudită un paria internațional, dar nu a reușit acest lucru. Președintele american a dorit anul trecut ca producția de petrol din cadrul OPEC să crească, pentru a duce la o scădere a prețului pe plan mondial.

În schimb, în octombrie 2022, cartelul OPEC al țărilor producătoare de petrol condus de Arabia Saudită a redus producția cu două milioane de barili pe zi pentru a crește prețurile. Acum – fără să țină seama de părerea președintelui SUA, care a amenințat cu „consecințe” nespecificate – reduce din nou producția.

Mișcarea de duminică a dus imediat la creșterea prețurilor petrolului – iar acestea vor continua să crească. Țițeiul Brent a sărit de la 79,77 dolari pe baril duminică la 85,02 dolari luni. Goldman Sachs și-a majorat prognozele pentru țițeiul Brent pentru decembrie 2023, de la 90 de dolari la 95 de dolari. Până în decembrie 2024, prețurile vor urca la 100 de dolari.

Aceste prețuri vor fi noua normalitate, spune Bjarne Schieldrop, analist șef de mărfuri la SEB Financial Services. Și inevitabil se va traduce în durere pentru milioane de consumatori prin prețuri mai mari la pompă și costuri mai mari în magazine.

Lovitura adusă Occidentului este triplă. Prețurile ridicate ale petrolului vor menține inflația sus. Mișcarea semnalează că Arabia Saudită întoarce spatele Occidentului și se întoarce spre China. Creșterea prețului petrolului va submina, de asemenea, sancțiunile împotriva Rusiei, unde profiturile petrolului sunt pe cale să crească.

Fiecare creștere de 1 dolar a prețului țițeiului crește veniturile din exporturile rusești cu aproximativ 2,7 miliarde de dolari pe an, spune Benjamin Hilgenstock, autorul unui raport privind sancțiunile rusești pentru Centrul de Cercetare a Politicii Economice, un think tank.

Prin urmare, o creștere de 10 dolari a prețului petrolului va crește veniturile din exporturile de petrol rusești cu aproximativ 27 de miliarde de dolari până la 145 de miliarde de dolari în acest an.

Sancțiunile occidentale asupra petrolului rusesc au venit cu întârziere. UE a introdus un embargo asupra țițeiului abia în decembrie 2022 și asupra produselor petroliere în februarie 2023. În cea mai mare parte a anului trecut, Rusia a beneficiat de prețurile ridicate ale petrolului, iar excedentul de cont curent a atins un nivel record.

Mișcarea este firească pentru Arabia Saudită, deoarece cea mai mare parte a cererii viitoare de petrol va veni din Asia. Exporturile de petrol rusesc către China, India și Turcia au crescut de la începutul războiului. Exporturile totale în decembrie 2022 au fost mai mari decât în decembrie 2021, potrivit CEPR.

Mișcarea este un joc de forță major din partea Arabia Saudită, care a anunțat reduceri imediat după ce America a declarat că nu va stimula cererea globală prin completarea stocurilor strategice în acest an.
America și Arabia Saudită au avut istoric legături puternice. Arabia Saudită este cel mai mare client de vânzări militare străine al Americii. Relațiile dintre cele două țări sub președintele Joe Biden, care a făcut campanie cu o poziție anti-Arabia Saudită, s-au deteriorat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prinț #petrol #Biden #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.