Geoană: NATO se va apropia de Republica Moldova atât de mult cât își dorește Chișinăul

06 Apr. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Apr. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

Alianţa Nord-Atlantică este dispusă să meargă atât de departe cât Republica Moldova este doritoare să meargă în relaţia cu NATO, a declarat miercuri, la Bruxelles, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, informează Agerpres.

NATO a depăşit de mult în relaţia cu Republica Moldova etapa Parteneriatului pentru Pace, a afirmat Geoană după încheierea reuniunii miniştrilor de externe din statele Alianţei, care a avut loc marţi şi miercuri.

„Republica Moldova e un partener de câteva decenii cu noi şi, evident, trezirea la trista realitate că Rusia este o ţară foarte agresivă şi care foloseşte forţa militară împotriva vecinilor săi i-a făcut să vină cu propuneri şi mai ambiţioase în parteneriatul deja existent cu NATO şi cu Uniunea Europeană”, a afirmat secretarul general adjunct al NATO.

„Acest pachet de capabilităţi de apărare şi de rezilienţă pe care Republica Moldova ni l-a prezentat nouă ca organizaţie, statelor aliate la nivel bilateral, Uniunii Europene ca organizaţie, statelor membre UE în plan bilateral şi parteneriatului comun NATO-UE pentru Republica Moldova este în atenţia noastră şi chiar miniştrii noştri de externe au subliniat nevoia de a susţine în mod suplimentar, în mod practic, în mod financiar, în mod politic Republica Moldova şi ceilalţi parteneri aflaţi sub o presiune crescândă din partea Federaţiei Ruse”, a adăugat Mircea Geoană.

De altfel, el a inclus abordarea problemelor de securitate pe care le au ţările partenere – Republica Moldova, Georgia şi Bosnia-Herţegovina – printre priorităţile pe care le va avea în cadrul mandatului său de secretar general adjunct al NATO, prelungit recent până în octombrie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.