Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Vladimir Putin dă cu pumnul în masă şi acuză UE de „confruntarea geopolitică” a momentului

Vladimir Putin dă cu pumnul în masă şi acuză UE de „confruntarea geopolitică” a momentului

06 Apr. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Apr. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a acuzat, miercuri, Uniunea Europeană de lansarea unei „confruntări geopolitice” cu Rusia şi a atribuit Statelor Unite responsabilitatea pentru „criza” din Ucraina, denunţând susţinerea Washingtonului pentru revoluţia produsă la Kiev în urmă cu aproape zece ani.

Preşedintele Vladimir Putin s-a întâlnit miercuri cu diplomaţi străini, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare.

„Uniunea Europeană a lansat o confruntare geopolitică” împotriva Rusiei, a afirmat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Monde, cu ocazia discuţiei cu noul ambasador al UE la Moscova, Roland Galharague.

În plus, liderul de la Kremlin a atribuit Statelor Unite responsabilitatea pentru „criza ucraineană”, denunţând presupusa susţinere a Washingtonului pentru revoluţia Euromaidan din 2013-2014, finalizată prin demiterea de către Parlament a preşedintelui Viktor Ianukovici, un politician prorus. „Ştiu că probabil nu sunteţi de acord cu mine, dar vă pot spune că utilizarea de către Statele Unite, în politica externă, a unor instrumente precum susţinerea pentru aşa-numitele «revoluţii colorate», susţinerea pentru lovitura de stat produsă la Kiev în 2014 au condus la actuala criză ucraineană, având şi alte efecte negative, deteriorând relaţiile ruso-americane”, i-a spus Vladimir Putin, conform agenţiei Interfax, noului ambasador american la Moscova, Lynne Tracy.

„Relaţiile dintre Federaţia Rusă şi Statele Unite, de care depind securitatea şi stabilitatea lumii, traversează, din nefericire, o criză profundă”, a subliniat liderul de la Kremlin.

Alianţa Nord-Atlantică, Uniunea Europeană şi Grupul G7 oferă asistenţă militară Ucrainei, în eforturile de respingere a invaziei militare ruse, şi au impus sancţiuni masive împotriva Moscovei.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat Uniunea Europeană că vor fi efecte din cauza susţinerii cu armament a „regimului criminal” de la Kiev. „Ca reacţie la acţiunile ostile, dacă va fi necesar vom consolida bazele intereselor naţionale ale Rusiei şi vom aplica principiile reciprocităţii în practica diplomatică”, a afirmat Serghei Lavrov marţi, într-un interviu acordat publicaţiei Argumenty i Fatky, preluat de Frankfurter Allgemeine Zeitung. „Uniunea Europeană a pierdut Rusia, iar aceasta este vina UE. Liderii statelor membre şi cei ai instituţiilor UE afirmă public că vor să aplice Rusiei ceea ce ei numesc o înfrângere strategică”, a subliniat Lavrov.

Preşedintele Vladimir Putin a anunţat în februarie suspendarea Noului Tratat de Reducere a Armamentului Strategic (Noul START), semnat de Rusia cu Statele Unite. Vladimir Putin a denunţat atitudinea Occidentului în conflictul militar din Ucraina. Ca reacţie, Preşedinţia SUA a anunţat în mai multe rânduri că vrea contacte cu Administraţia de la Moscova pentru discuţii despre acţiuni în sensul stabilităţii nucleare. Ministerul de Externe de la Moscova a avertizat că Rusia nu va reveni la respectarea Noului Tratat de Reducere a Armamentului Strategic (Noul START) până când Statele Unite nu îşi vor modifica abordarea faţă de conflictul din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.