Vladimir Putin dă cu pumnul în masă şi acuză UE de „confruntarea geopolitică” a momentului

06 Apr. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Apr. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a acuzat, miercuri, Uniunea Europeană de lansarea unei „confruntări geopolitice” cu Rusia şi a atribuit Statelor Unite responsabilitatea pentru „criza” din Ucraina, denunţând susţinerea Washingtonului pentru revoluţia produsă la Kiev în urmă cu aproape zece ani.

Preşedintele Vladimir Putin s-a întâlnit miercuri cu diplomaţi străini, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare.

„Uniunea Europeană a lansat o confruntare geopolitică” împotriva Rusiei, a afirmat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Monde, cu ocazia discuţiei cu noul ambasador al UE la Moscova, Roland Galharague.

În plus, liderul de la Kremlin a atribuit Statelor Unite responsabilitatea pentru „criza ucraineană”, denunţând presupusa susţinere a Washingtonului pentru revoluţia Euromaidan din 2013-2014, finalizată prin demiterea de către Parlament a preşedintelui Viktor Ianukovici, un politician prorus. „Ştiu că probabil nu sunteţi de acord cu mine, dar vă pot spune că utilizarea de către Statele Unite, în politica externă, a unor instrumente precum susţinerea pentru aşa-numitele «revoluţii colorate», susţinerea pentru lovitura de stat produsă la Kiev în 2014 au condus la actuala criză ucraineană, având şi alte efecte negative, deteriorând relaţiile ruso-americane”, i-a spus Vladimir Putin, conform agenţiei Interfax, noului ambasador american la Moscova, Lynne Tracy.

„Relaţiile dintre Federaţia Rusă şi Statele Unite, de care depind securitatea şi stabilitatea lumii, traversează, din nefericire, o criză profundă”, a subliniat liderul de la Kremlin.

Alianţa Nord-Atlantică, Uniunea Europeană şi Grupul G7 oferă asistenţă militară Ucrainei, în eforturile de respingere a invaziei militare ruse, şi au impus sancţiuni masive împotriva Moscovei.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat Uniunea Europeană că vor fi efecte din cauza susţinerii cu armament a „regimului criminal” de la Kiev. „Ca reacţie la acţiunile ostile, dacă va fi necesar vom consolida bazele intereselor naţionale ale Rusiei şi vom aplica principiile reciprocităţii în practica diplomatică”, a afirmat Serghei Lavrov marţi, într-un interviu acordat publicaţiei Argumenty i Fatky, preluat de Frankfurter Allgemeine Zeitung. „Uniunea Europeană a pierdut Rusia, iar aceasta este vina UE. Liderii statelor membre şi cei ai instituţiilor UE afirmă public că vor să aplice Rusiei ceea ce ei numesc o înfrângere strategică”, a subliniat Lavrov.

Preşedintele Vladimir Putin a anunţat în februarie suspendarea Noului Tratat de Reducere a Armamentului Strategic (Noul START), semnat de Rusia cu Statele Unite. Vladimir Putin a denunţat atitudinea Occidentului în conflictul militar din Ucraina. Ca reacţie, Preşedinţia SUA a anunţat în mai multe rânduri că vrea contacte cu Administraţia de la Moscova pentru discuţii despre acţiuni în sensul stabilităţii nucleare. Ministerul de Externe de la Moscova a avertizat că Rusia nu va reveni la respectarea Noului Tratat de Reducere a Armamentului Strategic (Noul START) până când Statele Unite nu îşi vor modifica abordarea faţă de conflictul din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.