Dezastru la Aeroportul Chișinău! Sturza: Sar roțile de la avioane la aeroportul lui Șor. Stă bine la impresia artistică

Sar roțile de la avioane la „aeroportul lui Șor”. Aeroportul care, conform declarațiilor noului director numit de stat, Constantin Vozian, se află într-o stare foarte avansată de degradare. Tot ce e mai puțin vizibil pentru pasageri – pistele, parcările pentru avioane, instalațiile de balizaj și meteo etc. În schimb, stau bine la impresia artistică – designul din terminalul de pasageri, susține într-o postare pe Facebook fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza.

Potrivit lui, în cercurile profesionale aceste lucruri sunt foarte bine cunoscute. Mulți au preferat să nu facă gâlceavă cu Șor, riscau să fie interziși de la operare. Alții au plecat. Și dacă pasagerii au simțit-o doar prin zăngănitul dinților, companiile – direct la buget. Doar costurile de mentenanță la trenurile de aterizare sunt de trei ori mai mari decât în alte părți. În schimb, aeroportul are în „dotare” mașini blindate de lux, oficii cu zone spa… Красиво жить не запретишь…

„Și asta în condițiile când taxele aeroportuare sunt printre cele mai mari din Europa! Așa că, stimați moldoveni, suntem din nou „buni de plată”! Trebuie să reparăm pista, să schimbăm echipamentele de siguranță. Altfel, riscăm să nu mai zboare nimeni la Chișinău. „Moldovenii” o tot dau prin colturi cu Șor. În special, „justiția”. O furat, dar se împarte cu noi”, a mai spus fostul premier.

Omul de afaceri susține că Șor și Co au furat atâta cât ar fi fost de ajuns să construim o mie de kilometri de drumuri noi și pe deasupra un aeroport nou! Dar voi: „ne dă transport gratuit să ajungem la oraș și să mâncăm un castron de hrișcă”…

„Atenție! Operațiunea „spoiala” nu este o invenție a lui Șor. O practică și unii primari, mai nou, deghizați în „proeuropeni”. Pavaje, betoane, panseluțe… În timp ce localitățile se sufocă fără canalizare modernă, gropi de gunoi, stații de epurare, încălzire eficientă, sistem de transport inteligent, poduri care stau să cadă. Fără plan urbanistic, rai pentru dezvoltări imobiliare de tip „mafiot”. Privatizări de terenuri la prețuri de nimic. Și aici vom fi „buni de plată”. Dar ce? Se împarte cu noi…”, conchide omul de afaceri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezastru #Sturza #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul chinez Li Qiang a anunțat demararea construcției celui mai ambițios proiect hidroelectric din lume, situat pe marginea estică a Platoului Tibetan, în zona inferioară a râului Yarlung Zangbo. Proiectul, estimat la peste 170 de miliarde de dolari, va include cinci centrale în cascadă, cu o capacitate totală de producție de 300 de miliarde de kilowați-oră anual — echivalentul consumului de energie al Regatului Unit într-un an, notează Reuters.

Barajul este considerat cel mai amplu proiect al Chinei de la celebrul baraj de la Trei Defilee și va fi realizat într-un sector unde râul cade 2.000 de metri pe o distanță de doar 50 km, oferind un potențial hidroelectric enorm. Proiectul va fi operat de nou-înființata companie de stat China Yajiang Group, iar punerea în funcțiune este estimată pentru anii 2030.

Anunțul a fost întâmpinat cu entuziasm de piețele chineze: indicele CSI Construction & Engineering a crescut cu 4%, iar acțiunile mai multor companii din sectorul construcțiilor și materialelor au atins limitele zilnice de creștere, în special Power Construction Corporation of China, Arcplus Group, Hunan Wuxin Tunnel Equipment, precum și producători de ciment și explozibili industriali din Tibet.

Autoritățile de la Beijing susțin că barajul va contribui la satisfacerea cererii de energie din Tibet și din alte regiuni ale Chinei, fără a afecta semnificativ mediul sau debitul râului în aval. Totuși, proiectul a atras critici internaționale și îngrijorări din partea Indiei și Bangladeshului, care se tem de impactul asupra milioanelor de oameni care depind de cursul Brahmaputrei, în care se transformă Yarlung Zangbo odată ce părăsește Tibetul.

ONG-urile de mediu avertizează că barajul va afecta ireversibil ecosistemele fragile ale Platoului Tibetan, una dintre cele mai bogate regiuni în biodiversitate. În plus, amplasarea într-o zonă cu activitate seismică intensă stârnește neliniști legate de siguranța construcției.

Pema Khandu, ministrul-șef al statului indian Arunachal Pradesh, a declarat că barajul, aflat la doar 50 km de graniță, ar putea reduce cu până la 80% debitul râului în regiune și ar putea provoca inundații în statele Arunachal și Assam.

Premierul chinez a numit construcția „un proiect al secolului” și a subliniat necesitatea unei „conservări ecologice stricte” pentru a preveni daunele de mediu. Investitorii au interpretat lansarea barajului ca parte a unui nou pachet de stimulente economice, menite să contracareze încetinirea creșterii economice.

Deși China nu a oferit estimări privind numărul de locuri de muncă ce vor fi create, presa de stat a menționat că barajul Trei Defilee a generat aproape un milion de locuri de muncă — în timp ce a forțat strămutarea unui număr similar de persoane. Autoritățile nu au precizat încă dacă proiectul de pe Yarlung Zangbo va duce la relocări masive.