China îi face „ochi dulci” Coreei de Nord. Mesajul transmis de Xi Jinping dictatorului de la Phenian

Preşedintele chinez Xi Jinping i-a transmis dictatorului nord-coreean Kim Jong Un că doreşte să treacă la ”etapa superioară” a cooperării ţărilor lor, scrie marţi presa de stat de la Phenian, relatează AFP.

Acest mesaj de susţinere intervine în contextul în care Coreea de Nord şi-a multiplicat, în ultimele luni, testele de armament, condamnate de către Statele Unite şi Japonia, Coreea de Sud şi Occidentul, aliaţii lor.

”Prietenia tradiţională” dintre China şi Coreea de Nord ”rezistă de mult timp provocărilor schimbărilor situaţiei internaţionale”, îi transmite Xi Jinping lui Kim Jong Un în acest mesaj, citat de agenţia oficială nord-coreeană de presă KCNA.

”Nu voi înceta să acţionez pentru a trece la etapa superioară a prieteniei şi cooperării între cele două părţi”, adaugă preşedintele chinez.

El subliniază că relațiile internaționale în lume şi în Asia ”se schimbă în mod serios şi în mod complicat”.

KCNA a publicat acest mesaj cu puţin înainte de publicarea unei ”Declaraţii Comune” a miniştrilor de Externe din Grupul Celor Şapte (G7), în care condamnă testele de armament ale Coreei de Nord şi cer ca Phenianul să se abţină de la orice nou test nuclear sau tir de rachetă balistică, ameninţând cu un ”răspuns internaţional rapid, unit şi robust”.

China este principalul aliat al Coreei de Nord şi cel mai mare susţinător economic.

Relaţia dintre cele două ţări a fost forjată în Războiul Coreei (1950-1953), în care Mao Zedong a trimis milioane de ”voluntari” să lupte împotriva forţelor ONU conduse de către Statele Unite.

În 1961, Beijingul şi Phenianul au semnat un tratat de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă în cazul unui atac armat.

Mao i-a catalogat atunci pe aliaţi la fel de apropiaţi ca ”buzele şi dinţii”.

Aceste relaţii s-au răcit uneori, din cauza ambiţiilor nucleare ale Coreei de Nord, însă rivalitatea tot mai mare dintre China şi Statele Unite din ultimii ani a contribuit la o ”reîncălzire” a acestora.

China şi Rusia s-au opus prin veto, în 2022, unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU care impunea noi sancţiuni Coreei de Nord din cauza tirurilor nord-coreene de rachetă balistice repetate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#corea de nord #Cooperare #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija îl critică dur pe fostul deputat Alexandr Slusari, pe fondul acuzațiilor privind colapsul industriei de procesare a uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova. Într-o replică amplă, Rija îl acuză pe Slusari de populism și lipsă de argumente economice, susținând că deciziile luate în 2024 privind exportul de semințe au fost dictate exclusiv de contextul economic, nu de bunul plac al vreunui „monopolist”.

„Domnule Slusari, de când urmăresc postările Dvs., nu am văzut niciun articol cu fundament economic real”, începe Iurie Rija, explicând că exportul celor 78 de mii de tone de floarea-soarelui din sezonul 2024/2025 a fost o decizie de criză. Prețul intern al materiei prime – 9,35 lei/kg – combinat cu un preț mediu de export al uleiului de doar 15,22 lei/kg, făcea ca procesarea să fie profund nerentabilă: „Doar costul semințelor ajungea la 21,25 lei pentru 1 kg de ulei, fără a include electricitate, ambalare sau întreținere”.

Rija mai afirmă că prăbușirea industriei de prelucrare a uleiului a fost un factor major în scăderea generală a exporturilor Moldovei în 2024 – cu 12% față de anul precedent, iar exporturile de ulei și șrot s-au redus cu 74%. „Jumătate din această scădere se datorează exact sectorului uleiurilor vegetale”.

În replică la acuzațiile privind monopolul Transoil, economistul subliniază că „industria nu este închisă – dar nimeni altcineva nu a investit în infrastructura, porturile și uzinele necesare procesării la scară mare. Transoil a rămas singur nu pentru că a eliminat concurența, ci pentru că a rezistat într-un mediu economic ostil”.

Rija scoate în evidență că, deși au existat și greșeli din partea fabricilor, lovitura decisivă a venit dinspre politicile impuse chiar la solicitarea lui Slusari. Interdicția asupra importului de floarea-soarelui din Ucraina ar fi tăiat „oxigenul lanțului de procesare”, făcând imposibilă menținerea activității uzinelor: „Dacă importurile ar fi fost permise, procesarea putea continua, uleiul s-ar fi produs local și nu s-ar fi vândut acum la 41 de lei sticla”.

În plus, Rija respinge ideea unei conspirații a procesatorilor: „Nu e vorba de Vaja sau Druker, e vorba de o industrie reală, care dacă dispare, nu va mai fi reconstruită cu postări pe Facebook”.

În final, economistul recunoaște nevoia de unități mici de procesare în mediul rural, dar insistă că ele trebuie să completeze, nu să înlocuiască procesarea industrială. „Altminteri, vom exporta materie brută și vom importa produs scump – pierzând tot lanțul valoric”.