China îi face „ochi dulci” Coreei de Nord. Mesajul transmis de Xi Jinping dictatorului de la Phenian

Preşedintele chinez Xi Jinping i-a transmis dictatorului nord-coreean Kim Jong Un că doreşte să treacă la ”etapa superioară” a cooperării ţărilor lor, scrie marţi presa de stat de la Phenian, relatează AFP.

Acest mesaj de susţinere intervine în contextul în care Coreea de Nord şi-a multiplicat, în ultimele luni, testele de armament, condamnate de către Statele Unite şi Japonia, Coreea de Sud şi Occidentul, aliaţii lor.

”Prietenia tradiţională” dintre China şi Coreea de Nord ”rezistă de mult timp provocărilor schimbărilor situaţiei internaţionale”, îi transmite Xi Jinping lui Kim Jong Un în acest mesaj, citat de agenţia oficială nord-coreeană de presă KCNA.

”Nu voi înceta să acţionez pentru a trece la etapa superioară a prieteniei şi cooperării între cele două părţi”, adaugă preşedintele chinez.

El subliniază că relațiile internaționale în lume şi în Asia ”se schimbă în mod serios şi în mod complicat”.

KCNA a publicat acest mesaj cu puţin înainte de publicarea unei ”Declaraţii Comune” a miniştrilor de Externe din Grupul Celor Şapte (G7), în care condamnă testele de armament ale Coreei de Nord şi cer ca Phenianul să se abţină de la orice nou test nuclear sau tir de rachetă balistică, ameninţând cu un ”răspuns internaţional rapid, unit şi robust”.

China este principalul aliat al Coreei de Nord şi cel mai mare susţinător economic.

Relaţia dintre cele două ţări a fost forjată în Războiul Coreei (1950-1953), în care Mao Zedong a trimis milioane de ”voluntari” să lupte împotriva forţelor ONU conduse de către Statele Unite.

În 1961, Beijingul şi Phenianul au semnat un tratat de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă în cazul unui atac armat.

Mao i-a catalogat atunci pe aliaţi la fel de apropiaţi ca ”buzele şi dinţii”.

Aceste relaţii s-au răcit uneori, din cauza ambiţiilor nucleare ale Coreei de Nord, însă rivalitatea tot mai mare dintre China şi Statele Unite din ultimii ani a contribuit la o ”reîncălzire” a acestora.

China şi Rusia s-au opus prin veto, în 2022, unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU care impunea noi sancţiuni Coreei de Nord din cauza tirurilor nord-coreene de rachetă balistice repetate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#corea de nord #Cooperare #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.

#război SUA-Iran #cheltuieli